Iubitorii simbolicei mașini Trabant, care făcea furori în perioada anilor 70-80, s-au strâns pe platoul din fața Cetății Făgărașulu sâmbătă, 27 iulie a.c., începând cu ora 10.00, pentru întâlnirea anuală din centrul ţării. Reporterul Monitorul de Făgăraş a însoţit trabantiştii pe tot parcursul evenimentului desfăşurat în Ţara Oltului. Evenimentul a avut şi un caracter turistic, trabantiştii urmând un traseu care a unit principalele obiective turistice din zona Făgăraşului.
- ,,Anul acesta organizăm cea de-a II-a ediție a întâlnirii trabantiștilor, așteptăm cel puțin 30 de mașini care vor lua startul pe traseu. Sunt veniți trabantiști din întreaga țară. Sâmbătă, începând cu ora 12.30 vom merge pe traseul Cincșor, unde ne vom opri la Biserica Fortificată, Rucăr și Complexul de la Sâmbăta de Sus, unde vom poposi până Duminică la Festivalul ,,X 3“. Duminică vom participa la ,,Festivalul Păstrăvului“ de la Lisa. Participanții au admirat Cetatea Făgărașului și au asistat la defilarea gărzii cetății, îmbrăcată în ținută de epocă” a declarat Ionuţ Sas.
- ,,Am fost și anul trecut la acest festival, unde m-am simțit foarte bine. Am venit anul acesta cu un trabant model 1.1., cu un motor de 1043 cm cubi, capota din tablă, iar materialul din duro-plast. Mașina nu este de paradă, ci e mașina mea de toate zilele. Este ultimul tip fabricat în anul 1991. Parcurg 10.000 de km pe an, fac naveta din Reșița la socri, merg la întâlniri, cumpărături. Dacă era mașină de paradă nu ar fi arătat atât de bine“ a spus Muscai Cristian din Reșița, inginer de profesie.
- Dorin Dorian din Brașov, și el un iubitor al trabantului, a revenit la întâlnirea dela Făgăraş. ,,Este trabant tip 1.1., dar l-am făcut să arate ca primul model 601. Motorul este original, cu 1100 cm cubi și este fabricată în anul 1990. Mă folosesc de ea zilnic și mai am acasă un model 601“.
De la Audi la Trabant
Participanții la cea de-a II-a ediție, intitulată sugestiv ,,Trabantul ne unește în centru“, spun că trabantul rămâne un simbol al perioadei 70-80. Mașina se fabrica în fosta RDG, se vindea foarte bine în Europa de Est și Centrală, dar făcea o serioasă concurență și în Occident. Șoferii spun că era o mașină foarte practică, piesele erau ieftine și se vindea foarte mult pentru că nu era costisitoare. Unul dintre iubitorii mașinii trabant, Cătălin Răpițeanu, este inginer la reprezentanța ,,Audi“ din Pitești și spune că această mașină i-a marcat copilăria. ,,Sunt inginer la reprezentanța Audi și trec dintr-o extremă în alta, de la mașini forte vechi, la mașini forte noi. Acasă am un Audi, aceea este mașina mea de zi cu zi. Trabantul a fost și rămâne o mașină foarte puternică, ușor de întreținut și destul de fiabilă, simplă. Mașina mea are 34 de ani. Înainte, oamenii și-au construit casele cărând material cu aceste mașini” a spus Cătălin Răpiţeanu.
- ,,Mașina mea este un trabant din 1988, tip 601 L, cu un motor de 600 cm cubi, 19 cai putere și merge până la 100 km/oră. Este mai mult o mașină de hobby, nu de toate zilele. Îmi plac mult făgărășenii, îmi place zona și mă aflu aici la cea de-a II-a ediție“ a spus Bogdan din Maramureş, profesor de meserie.
- ,,Este un model 601 Delux, fabricat în anul 1989, cu un motor de 599 cm cubi și 26 de cai putere. Nu sunt modificări decât la aprindere, care este de Dacie. Este o mașină cu care merg aproape zilnic. Am rămas cu această pasiune și este al zecelea trabant. Era foarte ușor de întreținut iar piesele erau foarte ieftine. Făceam mereu excursii în Deltă cu această mașină și am prins drag de ea“ a spus Soare Doinel, din Câmpina- Prahova.
Popas la Biserica fortificată din Cincșor
La ora 12.30 s-a dat startul spre Cincșor, coloana a fost deschisă de medicul stomatolog Dan Gavrilă din Făgăraş. Trabantiștii au fost preluați de gazda Carmen Schuster, președinta Asociației ,,Contrafort“ care le-a prezentat invitaţilor istoria bisericii fortificate şi despre şcoala veche a satului. ,,Capela cu turn a fost ridficată în a doua jumătate a secolului XIII, iar biserica a fost finalizată în stil gotic, în anul 1421. După Reforma lui Luther, comunitățile de sași din Țara Făgărașului au trecut la confesiunea lutherană sau Evanghelică. Edificiul a fost fortificat pas cu pas în perioada sec. XV-XVI. Altarul triptic din anul 1655 se află astăzi în custodia Muzeului Brukenthal din Sibiu iar altarul din biserică este datat din anul 1868. Turiștii au fost încântați de Turnul preotului și Turnul slăninii, în care se păstra acest produs tipic transilvănean. ,,În rândul comunităților săsești a existat o bună organizare până în anii 1985-1986, după care a apărut acest colaps în rândul comunităților săsești. Toți sașii din România sunt evanghelici. Comunitățile din zona rurală au intrat în colaps dar se mai mențin în zonele urbane, unde vin relativ mulți elevi din liceele germane. După evenimentul de la 23 august 1944, aceste comunități erau considerate a fi de partea inemicilor. În ianuarie 1945, prin înțelegerea guvernului român cu reprezentanții Uniunii Sovietice, sașii sunt trimiți ca forță de muncă în lagărele din Rusia. Acesta a fost impactul guvernului român de atunci asupra comunităților săsești din Transilvania. După aceea, Ceaușescu a găsit o metodă de a face bussines cu guvernul Germaniei de Vest prin intermediul sașilor plecați. Vorbim aici de miliarde de mărci“ a spus Carmen Shuster.
Rucărul și panorama Țării Oltului
În jurul orei 14.00 trabantiștii au plecat spre Rucăr, unde au fost întâmpinați, la Căminul Cultural, de Florin Ioani, primarul comunei Viştea, care le-a vorbit participanților despre zona Țării Făgărașului, flora și fauna din aceste locuri. Trabantiștii au urcat apoi până în dealul Crucii, călătorie nu fără peripeții, pentru că un șofer a reușit să se răstoarne cu mașina, iar altul a ieșit în decor, prin șanț, stricându-și roata. La ieșirea din Făgăraș, un șofer neatent, participant la eveniment, a tăiat calea mașinii care conducea coloana, doar atenția șoferului care era cap de coloană a făcut ca cele două trabanturi să nu se ciocnească. Șoferul imprudent este și cel care a deraiat în șanț spre dealul Rucărului. Aici, participanții la eveniment au putut admira splendida panoramă a Țării Oltului și au luat masa cu produse locale- brânză, slănină și pâine.
Popas la Sâmbăta de Sus şi la Lisa
Sâmbăta de Sus a fost ultimul punct din traseul celei de a II-a ediții ,,Trabantul ne unește în centru“, unde ei au poposit seara pentru a se îndrepta Duminică, 28 iulie a.c, spre Lisa, la Festivalul Păstrăvului. (Ștefan BOTORAN)