Rubrica ,,Vocile Ţării Făgăraşului”, ediţia din această săptămână, a atras atenţia cititorilor asupra a trei întrebări:
- Care este denumirea corectă a ţării noastre?
- Ce formă de guvernământ are statul nostru?
- Care sunt cele mai importante organizaţii internaţionale din care face parte ţara noastră?
Aşa cum au fost obişnuiţi, cititorii ziarului Monitorul de Făgăraş au răspuns la întrebări, o parte din răspunsurile lor, aşa cum au fost ele formulate, fiind redate în această rubrică săptămânală. Cei mai mulţi dintre interlocutori au răspuns corect la prima întrebare, cunoscând denumirea corectă a ţării noastre. Dar au fost şi cititori care au spus că ţara noastră se numeşte Republica Socialistă România sau România Mare. Foarte puţini dintre cititori au ştiut că forma de guvernământ în ţara noastră este republica semiprezidenţială. În privinţa organizaţiilor internaţionale la care a aderat România, majoritatea cititorilor, indiferent de vârstă, au enumerat Uniunea Europeană, NATO şi ONU. Pentru a completa informaţiile, vom face trimitere la Constituţia României, redând acele articole în care se regăsesc şi răspunsurile întrebărilor Monitorul de Făgăraş. Vom reda şi o istorie recentă a Constituţiei României adoptată după evenimentele din decembrie 1989. Constituţia României reprezintă actul juridic şi politic fundamental, care reglementează aspecte referitoare la forma de guvernământ, structurile şi atribuţiile puterilor în stat şi la drepturile fundamentale ale cetăţenilor.
În istoria ţării noastre, Constituţia a fost modificată de nu mai puţin de opt ori. Astfel, pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituţie a României, iar după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a fost necesară o nouă Constituţie, adoptată pe 29 martie 1923. Au urmat modificări ale actului fundamental, în anul 1938, în timpul dictaturii regale, apoi în perioada comunistă, în anii 1948, 1952 şi 1965, iar după decembrie 1989, Constituţia a fost din nou modificată în anul 1991, forma actuală fiind adoptată în anul 2003. Specialiştii în drept constituţional, afirmă la unison, că este nevoie de un nou act fundamental care să răspundă, în principal la întrebarea esenţială a unui cetăţean simplu: „Cum pot să-mi controlez reprezentanţii şi cum pot să fac ca respectivele ramuri ale guvernării să se echilibreze reciproc ?”. Ţara noastră marchează, anual, pe 8 decembrie, Ziua Constituţiei României, instituită prin Legea nr. 120 din 8 decembrie 1995.
Imediat după evenimentele din decembrie 1989 a apărut necesitatea adoptării unei noi Constituţii, în concordanţă cu evenimentele care au tranformat radical evoluţia statală a ţării. În lipsa unui organ legislativ competent, vechea Constituţie nu a putut fi abrogată imediat, dar statul a funcţionat prin dispoziţii legislative tranzitorii cu caracter constituţional. Acestea asigurau transpunerea legislativă a instituirii unui sistem democratic pluralist de guvernământ, sistem electoral liber, alegerea de conducători politici pentru 2 mandate, restructurare şi descentralizare economică, libertatea cultelor, respectarea drepturilor cetăţeneşti, etc. La 11 iunie 1990, a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, comisie care număra 23 de parlamentari şi 5 experţi, personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată. Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate.
La 21 noiembrie 1991 a fost adoptată, de către Adunarea Constituantă, o nouă Constituţie, aprobată în 8 decembrie 1991 prin referendum naţional. Principalele prevederi sunt: România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, forma de guvernământ este republica semiprezidenţială, iar suveranitatea naţională aparţine poporului român. Constituţia menţionează separarea puterilor în stat, sistemului parlamentar bicameral şi drepturi şi libertăţi democratice. În privinţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, Constituţia din 1991 prevedea libertatea individuală, de exprimare, dreptul la învăţătură, dreptul de vot la împlinirea vârstei de 18 ani, dreptul de a fi ales, proprietatea este ocrotită, dreptul la libera circulaţie în ţară şi străinătate, libertatea de asociere şi de întrunire şi, nu în ultimul rând, interzicerea pedepsei cu moartea.
După patru ani de la adoptarea Constituţiei României din anul 1991, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea „Zilei Constituţiei României” pentru data de 8 decembrie, iar plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea „Zilei Constituţiei României”, iniţiativa devenind Legea nr. 120/8 decembrie 1995.
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003. Mai mult de jumătate din articole au suferit modificări, iar cele mai importante sunt:
- mandatul preşedintelui este de 5 ani
- învăţământul de stat nu mai este garantat necondiţionat, ci conform unor condiţii legale
- proprietatea privată este garantată şi ocrotită de lege.
- imunitatea parlamentară este limitată
- cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul de a folosi limba maternă în administraţie şi justiţie
- aderarea la NATO şi Uniunea Europeană nu va fi votată prin referendum, ci de către Parlament
- România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
- Forma de guvernământ a statului român este republica.
- România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
- Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
- Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
- Ziua naţională a României este 1 Decembrie.
- Imnul naţional al României este ,,Deşteaptă-te române”.
- Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
- În România, limba oficială este limba română.
- Capitala României este municipiul Bucureşti.
- Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
- Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
- Şedinţele celor două Camere sunt publice.
Membru în organizaţii internaţionale:
- La 14 decembrie 1955, Adunarea generală a decis, prin Rezoluţia nr. 995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state.
- România a aderat la Consiliul Europei (CoE) la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE, Viena, 1993.
- România a aderat la NATO la data de 29 martie 2004.
- România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007.
Ioana Croitoru, 36 ani, Victoria
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România. Nu ştiu care este forma de guvernământ pentru că nu mă interesează viaţa politică. Din câte ştiu, România face parte din mai multe organizaţii internaţionale importante precum: Uniunea Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite”.
Ioan Pop, 66 ani, Victoria
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România, nu ştiu care este forma de guvernământ, dar ştiu că România face parte din organizaţii internaţionale precum: Uniunea Europeană şi NATO”.
Ioan Bujor, 60 de ani, Făgăraş
- ,,Denumirea ţării în care locuiesc este România, iar forma de guvernământ este comunistă. România face parte din organizaţia internaţională precum Moscova”.
Martin Gheorghe, 81 ani, Făgăraş
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România Mare. Din cîte ştiu şi îmi amintesc forma de guvernământ este republica. Ne încadrăm în republică deşi această expresie n-an mai auzit-o de mult. România face parte din două organizaţii internaţionale: Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlantic”.
Alin Silea, 45 ani
- ,,Denumirea oficială a ţării este România. Cred că forma de guvernământ este republică. Din câte ştiu România face parte din următoarele organizaţii internaţionale importante: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană şi NATO”.
Ion Gabriel, 44 ani, Făgăraş
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România, iar forma de gunernământ este un dezastru, nu vreau să discurt politică. România face parte din două sau mai multe organizaţii internaţionale. Este vorba despre NATO şi Uniunea Europeană”.
Solomon Mihai, 50 ani
- ,,Îmi vine să râd, normal că denumirea oficială a ţării noastre este România. Cred că forma de guvernământ este democratică. Sper să nu greşesc, dar organizaţiile internaţionale din care face parte ţara noastră sunt: Uniunea Europeană, NATO şi Organizaţia Natiunilor Unite”.
Ciolacu Manuel, 75 ani, Făgăraş
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România. Forma de guvernământ aşa cum spune preşedintele Klaus Iohannis este democrată. Țara noastră face parte din următoarele organizaţii internaţionale: Uniunea Europeană şi NATO”.
Florea Viorel, 74 ani, Viştea de Jos
- ,,Țara noastră poartă denumirea oficială de România, iar forma de guvernământ este republică. România face parte din două organizaţii internaţionale importante: NATO şi Uniunea Europeană”.
Văcăriuc Marcel, 65 ani, Făgăraş
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România, iar forma de guvernământ este parlament şi senat. Organizaţiile importante internaţionale din care face parte şi ţara noastră sunt, Uniunea Europeană şi NATO”.
Dan Ioan, 78 ani, Făgăraş
- ,,Denumirea oficială este România. Nu ştiu care este forma de guvernământ, însă ştiu că cele mai importante organizaţii internaţionale din care face parte şi România sunt: Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană şi NATO”.
Victor Mihai, 62 de ani, Făgăraş
- ,,Denumirea oficială a ţării noastre este România. Nu ştiu care este forma de guvernământ pentru că nu fac politică, iar despre organizaţiile importante internaţionale din care face parte şi România ştiu de Uniunea Europeană”.