Editorial: Lăcustă vodă şi nimicnicia lui

Municipiul Făgăraş stă de peste trei ani sub pavăza proiectelor europene prin care s-ar vrea, cică, să se aducă bunăstarea comunităţii cu  multe, multe milioane de euro. Se fac documentaţii, se desfac, apoi iar se încropesc, se plătesc comisioane fără număr, studii, servicii de consultanţă la greu, se emit dispoziţii şi HCL-uri, se anunţă public cât de avansate sunt procedurile şi cât de mult se munceşte în Primăria Făgăraş, angajaţii sunt epuizaţi fizic şi psihic de să le plângi de milă nu alta, îi vezi galbeni pe stradă, la magazine sau în faţa calculatorului deschis, culmea, pe facebook, reţea tentantă de altfel, mai ales când au mai primit de la comenduire şi dispoziţia de a monitoriza criticile nenumărate la adresa ei. Dar toate, chipurile, numai pentru ,,bunăstarea cetăţenilor“, adică a acelora care au ajuns să plătească gunoiul la 13 lei/lună, să achite contribuţii la CAS, iar la spitalul patronat de Primărie să stea ore în şir în aşteptarea medicilor sau asistentelor medicale care există doar pe lista posturilor vacante, să fie bătaia de joc a funcţionarilor publici cu atitudine de mari şefi agreaţi de comenduire. Oricum, ,,vina“ o poartă doar cetăţenii, aceia care aduc critici  Municipalităţii.

De peste trei ani, în Făgăraş nu s-a făcut nimic. Conducerea Primăriei a servit cetăţenilor contribuabili doar vorbe goale în spatele cărora banii publici s-au aruncat pe orice altceva decât au cerut oamenii. În loc de străzi şi trotuare, s-au plătit festivaluri, în loc de şantiere pentru investiţiile finanţate, doar studii şi consultanţă, în loc de curăţenie, angajări fără număr, prime şi majorări salariale, în loc de licitaţii legale, uneori doar încredinţări şi achiziţii directe.

De peste trei ani, Făgăraşul a fost militarizat. Nu este război, dar la fiecare unitate subordonată, fie Poliţie Locală, fie spital, fie şcoli, fie servicii publice, administrator public, s-au adus persoane cu statut ,,special“ în anumite Servicii cărora le-au fost încredinţate funcţiile de conducere. Şi nu doar atât, s-a îngroşat şi mai mult rândul acestora  cu alţi ,,binevoitori“ puşi în slujba  ,,şefilor speciali“. S-a format la conducerea urbei o clică similară cu aceea de prin anii ‘48-‘62. ,,Incompetenţi, fără şcoală, cu minte puţină, săraci cu duhul, dornici de promovare şi îmbogăţire,  cu venituri modeste, mulţi ţigani“, cam aşa erau caracterizaţi aghiotanţii fostului regim care au terorizat Ţara Făgăraşului şi care i-au trimis la moarte pe mulţi dintre localnici. Nu suntem departe de acele vremuri, diferenţa o face modul de abordare şi felul de a impune vrerea ,,regimului“. Înregistrări, cabluri pe piept sau, dacă le dă mâna şi mintea, uzează de tehnologie, urmăriri, şantaj, răzbunări în tot şi în toate. Dacă în trecut au folosit un Piteşti, un Aiud sau Jilava, astăzi se folosesc de un DNA, de un maior, de un senator sau un şef de ,,Serviciu special“. Dacă în vremurile trecute, localnicilor le era teamă să vorbească în public despre regim, o stare similară întâlnim astăzi în Primărie, angajaţi timoraţi care refuză chiar şi să privească spre cel care-l critică pe edilul cel mare.

De peste trei ani, Făgăraşul este manipulat şi minţit. Astăzi se dă un comunicat oficial, care degrabă este preluat de presa obedientă, iar mâine se infirmă, aducându-se fel şi fel de motivaţii puerile care să justifice atitudinea edilului cel mare şi a celor din jurul lui. Şi pentru a fi cât mai vizibilă minciuna şi manipularea, intră în acţiune postacii pe facebook, aceia care se plâng de ,,epuizare fizică şi psihică“.

De peste trei ani credeam că metehnele vechii conduceri liberale au fost îngropate undeva în uitare. Dar n-a fost aşa. Liberalii din mandatele trecute au ajuns să interzică difuzarea ziarului Monitorul de Făgăraş, şi-au creat un ziar ,,Monitorul – Ţara Făgăraşului“ pentru a induce cititorii în eroare, au denigrat reporterii şi conducerea ziarului, au scos pe bandă rulantă tot felul de informaţii mincinoase. Toate, doar pentru că Monitorul de Făgăraş, ziar aflat pe piaţa media din 1998, a criticat conducerea de la acea vreme. Oricum, Monitorul de Făgăraş s-a plasat întotdeauna în opoziţie, aducând critici la orice acţiune publică  aparţinând conducerii urbei, care  defavoriza cetăţeanul. Şi actuala conducere procedează la fel. Copiază numele ziarului nostru, îşi încropeşte un ,,Monitorul de Azi“ şi aruncă pe piaţă fel şi fel de texte defăimătoare. Edilul cel mare dictează pe bani publici ca pe moşia lui, fără respect faţă de legislaţie şi faţă de cetăţeni. În dorinţa lui de putere, edilul cel mare încearcă să închidă gura presei care nu-i este favorabilă. Monitorul de Făgăraş nu este ziarul care scrie la comandă cum se întâmplă în alte instituţii de presă.

Văzându-l pe edilul cel mare, te duci fără să vrei cu gândul la Moldova anilor 1538. Urca atunci pe tron  Ştefan al V-lea, un nepot al lui Ştefan cel Mare după fiul cel mare al domnitorului, căsătorit cu fiica voievodului Transilvaniei. Cronicile îl amintesc ca fiind primul domn moldovean numit de turci, şi nu de ţară. A fost înscăunat de sultanul Soliman care, cu ocazia expediţiei din Moldova, l-a alungat personal de pe tronul Moldovei pe Petru Rareş, în 1538. Acest domn numit Lăcustă-vodă, după ce a fost instalat în scaunul de domnie, a vrut să-l prindă pe Petru Rareş, pentru că se temea ca nu cumva acesta să revină pe tron. Nu i-a reuşit manevra, iar Rareş-vodă a scăpat. Şi astăzi se practică astfel de manevre. Poate nu se ajunge până la a ucide, dar economic,  politic sau ca imagine, da. Chiar dacă era susţinut de sultan, domnitorul Lăcustă a fost un ghinionist şi în ceea ce priveşte starea Moldovei, sub conducerea sa. A dobândit porecla de ,,Lăcustă“ în 1538, anul înscăunării, când Moldova a fost invadată de lăcuste. Se spune că în acel an insectele dăunătoare le-au dat mai mult de furcă moldovenilor decât turcii înşişi. Le-au distrus toate recoltele şi au adus un val de sărăcie şi foamete. Şi Făgăraşul pare invadat, astăzi, de lăcuste, dar acestea atacă funcţii şi nu roadele pământului. „Mai apoi în zilele acestui Ştefan vodă, fost-au foamete mare şi în ţara Moldovei, şi la unguri, că au venit lăcuste multe, de au mâncat toată roada, pentru aceea l-au poreclit de i-au zis Lăcustă vodă”, scrie Grigore Ureche în Cronica moldo-polonă. Lăcustele care acopereau soarele şi invadau în roiuri imense culturile cerealiere au fost văzute de moldoveni drept o pedeapsă divină. Doar doi ani a rămas pe tronul Moldovei Lăcustă-vodă pentru că a avut parte  de un sfârşit sângeros. După ce şi-a atras ura boierilor pe care obişnuia să îi decapiteze la ospeţe a devenit ţinta uneltirilor lor. Boierii s-au răsculat şi l-au ucis pe domnitorul Lăcustă chiar în foişorul palatului său din Suceava, în timp ce dormea.   Vorba românească, ,,cum îţi aşterni, aşa vei dormi“ este valabilă oricând şi oriunde. (Lucia BAKI)