Satele din Ţara Făgraşului păstrează tradiţiile străvechi, iar sărbătorile de iarnă aduc în actualitate ritualuri practicate de sute de ani. Ceata de feciori, irozii, colindatul, steaua, pluguşorul, capra sunt câteva dintre obiceiurile şi tradiţiile care fac din satul făgărăşan o scenă deschisă. Se spune că o casă necolindată este o casă pustie. Prin urmare, toate uşile sunt deschise în Ajunul Crăciunului pentru a primi colidătorii, pe acei mesageri care duc în casele românilor vestea Naşterii Mântuitorului. Colindele din Ţara Făgăraşului sunt pline de spiritualitate, de simboluri, de mesaje, de dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor. Gazdele îşi recompensează colindătorii cu colaci, iar în ziua de azi cu bani.
Tradiţie de la 1765
Cel mai cunoscut obicei din Ţara Făgăraşului care s-a păstrat este Ceata de feciori. În fiecare sat făgărăşean se organiza Ceata de feciori, iar pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, aceasta prelua, într-un fel, conducerea comunităţii. Obiceiul vine din vechime, iar conform etnografului Ioan Pumnea, un document de la 1765 explică organizarea cetei din Ţara Făgăraşului. ,,Au fost înfiinţate pentru întâia oară cetele de tineri, care erau organizate în preajma solstiţiului de iarnă. De asemenea, acest document arată că în Comăna de Jos de lângă Făgăraş obiceiul ,,Obcina” se ţinea la o gazdă unde se juca. Se mai precizează unele amănunte legate de port. Acestea erau straie româneşti, cioareci, zeche, căciulă şi ceea ce era extrem de interesant este faptul că menţionează că bărbaţii purtau părul înodat în două părţi. Sigur că în timpul acelor vremuri bărbaţii aveau părul lung, motiv pentru care era purtat împletit în cozi”, a precizat Ioan Pumnea, etnograf.
Funcţiile Cetei
În Ţara Făgăraşului Ceata de feciori, conform profesorului Ioan Funariu, era compusă din aproximativ 7 până la 12 tineri care îşi alegeau o gazdă la care se adunau prima dată la 6 decembrie, de sărbătoarea Sf. Nicolae, când îşi împărţeau funcţiile. Conducătorul cetei este vătaful mare, în unele sate jude, vătaf, primar sau preşedinte, singurul care avea dreptul să ia decizii. Ceilalţi membri ai cetei erau: vătaful mic, crâşmarul, casierul, stegarul şi apoi restul cetaşilor. Cetaşii de astăzi spun că fiecare fecior are atribuţii clare, crâşmarul se ocupă cu gestiunea băuturilor, casierul cu plata muzicanţilor şi cu strângerea darurilor de la colindat, iar stegarul păzeşte steagul, cel mai de preţ obiect al cetei. Steagul se confecţionează diferit în funcţie de sat, dar este nelipsit de la jocul din vatra satului, de la colindat şi, bineînţeles, de la gazdă. În vechime, cetaşii mergeau la colindat însoţiţi de muzicanţii satului, dar astăzi îşi angajează formaţii de muzică populară cărora le plătesc sume mari de bani.
Cum a văzut sociologul Traian Herseni obiceiul colindatului
Sociologul Traian Herseni spunea în 1932: ,,Ceata intra în curte şi vătavul striga: Jupânul al doilea etc. – până ajung la crâşmar şi colcer. Apoi vătavul deschide uşa spunând: Lasă-ne în casă, jupâne gazdă,/C-afară plouă de varsă,/Streşinile pică,/Bune haine strică, şi când a ajuns la masă, începe Naşterea (tropar). La masă, se aşază vătavul cu jupânii, de o parte, şi stegarul cu domnii, de cealaltă parte, stegarul aşezându-se lângă vătav. Se cânta pe două partide la colinde, jupânii şi domnii. Unde-i lasă, se cânta întâi Naşterea, după care urmează joc. Fac un joc, două. Joacă numai o parte din feciori, ceilalţi stau jos la masă. De obicei, primii patru în grad stau la masă. După joc se spune o colindă după cum are copii, băiat sau fată, sau n-are copii. Se întreabă pe cine să colinde. Unde e mort sau e jale în casă, se cântă O, ce veste minunată. Când dă bani, colindă mai multe. Mai fac un joc după a doua colindă şi vătavul se scoală în picioare şi mulţumeşte: Ho, ho, ho, ficiori, luaţi în nume de bine de la jupânu gazdă că ne-a cinstit foarte frumos. Ceata zice în cor: Hei, foarte frumos mulţămim de cinste şi omenie. De unde o golit, Dumnezeu să implinească cu miile şi sutele. Se dă colac, carne şi 10-20 de lei în casă, darurile se aşază pe masă. Scot din sat până in 7.000 lei”.
Colindatul, pe lista UNESCO
În fiecare an, tradiţiile populare renasc în Ţara Fãgãraşului. Fiecare sat devine o datã cu Crãciunul un loc unde timpul nu mai conteazã, la fel ca şi problemele cotidiene. De la Crãciun şi pînã la Sfîntul Ion, oamenii îmbracã hainele de sãrbãtoare şi se veselesc loalaltã indiferent de vârstã, iar cetele de feciori le aduc în case colindele care vestesc Naşterea Mîntuitorului Iisus. În prima zi a Crăciunului, Ceata de feciori merge la slujba de la biserică unde colindă, apoi organizează joc în vatra satului sau la căminul cultural, urmat de bal. Jocul se organizează în fiecare zi de sărbătoare. Tot cetaşii merg cu uratul şi zăuritul în ajunul sărbătorilor de Sf. Vasile şi de Sf. Ion. Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.
Cetele din comuna Ucea
În comuna Ucea s-au organizat două cete de feciori, la Ucea de Sus şi la Ucea de Jos.
- Ceata de feciori din satul Ucea de Sus este formată din şapte feciori: judele – Cristian Florea, viţi-judele – Nicolae Sarsamă, crâşmar – Radu Vlad, iar ceilalţi cetaşi sunt: Alexandru Cătană, Radu Purece, Mihai Borzea şi Ghindea Marian. Ceata din Ucea de Sus va colinda toate casele din sat cu colindele specifice satului păstrate din străbuni: ,,Colinda de la uşă”, care se cântă înainte de a intra în casă, ,,Colinda fetei”, ,,Colinda băiatului” şi ,,Naşterea”. În casele unde sunt copii se colindă ,,În oraşul Viflaim”.
- Ceata de feciori din satul Ucea de Jos va colinda din casă-n casă, unde porţile sunt deschise pentru a primi colindătorii. La fiecare gazdă ceata de feciori intră în curte şi cântă colinda ,,Trei crai de la răsărit”. Satul Ucea de Jos este bogat în colinde. ,,Avem multe colinde specifice satului, dar prima este ,,Trei crai de la răsărit” şi apoi colindăm colinda gazdei, dacă sunt fete colindăm şi colinda fetei, dacă sunt băieţi colindăm şi colinda băiatului, colinda lui Gheorghe, colinda fraţilor, colinda Naşterea, colinda Plaiului. Toate colindele de la noi din sat sunt cele mai frumoase din Ţara Făgăraşului” a spus primarul cetei, Horea Bândescu. Ceata de la Ucea de Jos este formată din:
- primar Horia Bândescu
- viceprimar Cristian Gurlea
- crâşmar Gurlea Gabriel
- membrii: Glăjar Raul, Susai Sebastian şi Masier Sergiu
Feciorii din Ucea de Jos vor organiza joc la Căminul Cultural din sat în perioada 26 – 27 şi 29 decembrie 2019 şi în perioada 5 – 7 ianuarie 2020, începând cu ora 16.00.
Ceata din Voivodeni
În satul Voivodeni Mici ceata este formată din şapte feciori, vătaf mare este Căbuz Nicolae, vătaf mic Grozea Lucian, casier Ramba Ştefan şi patru crâşmari Popescu Adrian, Şuteu Alexandru, Şofariu Raul şi Ivan Georghe. Gazda cetei este la numărul de casă 211, la familia Căbuz Gheorghe. ,,Din Ajunul Crăciunului feciorii se întâlnesc la gazdă şi nu ai părăsesc gazda pnă de Sfântul Ion, în data de 7 ianuarie 2020. Dacă feciorii vor să părăsească gazda pentru anumite probleme trebuie să ceară învoire de la vătaful mare sau vătaful mic. Cine nu respectă aceste regului se aplică pedepse. Cea mai uşoară pedeapsă este aceea de a striga pe uliţă ,,cine face ca mine, ca mine să păţească”. În fiecare an cel puţin un membru din ceată este pedepsit pentru că nu a respectat programul de învoire. În Ajunul Crăciunului feciorii colindă gazdele din Voivodeni Mari şi apoi colindă gazdele din Voivodeni Mici. În ziua de Crăciun, Ceata de feciori colindă rudele şi prietenii din satele învecinate şi din Făgăraş” a spus Ovidiu Roşu. Colindele specifice satului sunt: ,,Sus în poarta lui Crăciun”, colinda băiatului şi colinda fetei.
Două cetele în comuna Şercaia
- În satul Şercaia ceata este formată din opt feciori: Turcea Cristian, Dimitrovici Marius, Cornea Tudor, Visu Andrei, Tătaru Laurenţiu, Munteanu Vlad, Pîrvu Sebastian. Aceştia vor fi însoţiţi la joc de următoarele fete: Căluţiu Ana Maria, Minac Emilia, Flucuş Dana, Florea Ioana, Dimitrovici Teodora, Şandru Sorina şi Costea Mădălina. În zilele de 25, 26, 27 decembrie 2019 şi în zilele de 2, 6, şi 7 ianuarie 2020 se organizează joc la Căminul Cultural din Şercaia.
- Ceata cea mai numeroasă este la Vad şi este formată din 11 feciori: Moldovan Mihai, Dan Florin, Debu Adrian, Debu Nicolae, Borcea Bogdan, Butum Adrian, Butum Marius, Butum Radu, Butum Darius, Borgovan Alexandru şi Croitoru Valentin. Aceştia vor fi însoţiţi la joc de zece fete: Borgovan Alexandra, Dăneţ Mădălina, Dan Alexandra, Maga Denisa, Zaharia Teodora, Cioară Andreea, Văsi Daria, Kitaigorod Andra, Popa Roxana şi Timariu Bianca. În satul Vad, Ceata de feciori va organiza bal în data de 25 decembrie 2019, iar în 26 decembrie 2019 şi 4 ianuarie 2020 vor face joc la Căminul Cultural din localitate.
Două cete în comuna Viştea
- În satul Viştea de Jos Ceata de feciori este formată din patru feciori: vătaf mare Alexandru Untilă, vătaf mic Daniel Bârsan, crâşmar Adrian Gârlea şi fochist Claudiu Şandru. Gazda cetei de la Viştea de Jos este la familia Marcel Cârje. ,,Înainte de a intra în curtea casei obiceiul de la Viştea de Jos este de a striga ,,Lasă-mă leliţă-n casă”, apoi colindăm ,,Trei păstori”, ,,12 dalbe” şi colinda fetei şi a băiatului. Conform tradiţiei în fiecare casă unde sunt fete nemăritate facem şi joc” a spus vătaful mare, Alexandru Untilă. În zilele de 26, 27 decembrie 2019 şi în 1, 5, 6, şi 7 ianuarie 2020 se va organiza joc la Căminul Cultural din Viştea de Jos.
- În satul Rucăr, Ceata de feciori este formată din şase feciori: vătaf mare şi primar Alexandru Bogdan, vătaf mic şi viceprimar Laurenţiu Logrea, casier Silviu Goga, paharnic George Logrea, crâşmar Florin Costea, fochist Alexandru Epure. Colindele tradiţionale din satul Rucăr sunt ,,Cincea-n casă după masă” , colinda fetei ,,Samănă Florica floricele…” şi colinda băiatului ,,Gheorghe bun bărbat” . ,,Conform obiceiului plecăm la colindat în Ajunul Crăciunului de dimineaţă. Ultimele persoane colindate sunt cele cu funcţii. Vom încheia colinda satului la primarul Florin Ioani”, a spus vătaful mare – primarul Alexandru Bogdan.
Două cete în comuna Recea
- În satul Dejani Ceata de feciori este formată din şase cetaşi: vătaf mare – Mihai Miloşan, vătaf mic – Andrei Mihai Costea, stegar mare – Antonie Rus, stegar mic – Ioan Funeriu, sameş mare – Ioan Alexandru Aldea, sameş mic – Gabriel Miloşan. Ceata este găzduită la numărul de casă 15, la familia Mailat. ,,Colindele specifice satului Dejani sunt ,,Colinda Leului”, ,,Coborât-a coborât”, ,,Trei păstori”, ,,Domnul Nostru”, ,,În oraşul Viflaim”, a spus Mihai Miloşan – vătaf mare. Cetaşii vor fi însoţiţi la joc de următoarele fete: Ştefania Funeriu, Andreea Costea, Mihaela Stroie, Denisa Chiujdea, Elena Biliboacă şi Ioana Biliboacă. În perioada 26 – 28 decembrie 2019, dar şi în perioada 4 – 7 ianuarie 2020 la Dejani se organizează joc la Căminul Cultural din sat. În zilele de 28 decembrie 2019 şi 4 ianuarie 2020 se va organiza bal la căminul din Dejani.
- În satul Gura Văii, Ceata de feciori este formată din patru cetaşi: vătaf mare – Paul Aldeailie, vătaf mic – Cristian Tria, stegar Geani Marinescu şi sameş – Laurenţiu Mureşan. Colindele tradiţionale sunt ,,Seara de aseară”, ,,Sus în poarta lui Crăciun” şi ,,Coborât-a coborât”. În zilele de 26 – 29 decembrie 2019 şi în zilele 2, 5, 6 şi 7 ianuarie 2020 cetaşii organizează joc la cămin.
Ceata din comuna Mândra
În satul Ileni Ceata de feciori este formată din opt cetaşi: vătaf mare Ionuţ Pirău, vătaf mic Marius Puţ şi şase cetaşi George Barbu, Laurenţiu Ghizdav, Gabriel Borţan, Cosmin Barbu şi Iustin Balu. Colindele specifice satului sunt: ,,Deschide uşa creştine”, ,,Colo sus în vremea cea”, ,,O ce veste minunată”, ,,Mărire”, ,,Trei păstori”, ,,Steaua sus răsare” şi ,,Naşterea”. ,,Conform tradiţiei din satul Ileni, colinda ,,Naşterea” se cântă de trei ori doar în ziua de Crăciun în biserică. Tot în ziua de Crăciun după biserică vătaful mare organizează masă pentru cetaşi la căminul cultural. A doua zi de Crăciun cetaşii organizează o seara dedicată bătrânilor tot la cămin de unde se fură steagul” a spus vătaful mare Ionuţ Pirău. În perioada 25 – 27 decembrie 2019 şi în zilele de 6 şi 7 ianuarie 2020, cetaşii organizează joc la cămin, iar în zilele de 25 şi 27 decembrie 2029 aceştia organizează bal în sat.
Irozii
În Ajunul Crăcinului se fac „ Irozii“, ritual la care participă copiii. Această dramă religioasă ne înfăţişeaza misterul Naşterii Domnului Iisus Hristos, iar personajele dramei sunt Irod, un ofiţer şi soldaţii îmbrăcaţi în ţinuta ostaşilor romani, trei crai sau magii: Melchior, Baltazar şi Gaşpar, un cioban, un prunc şi în unele părţi o paiaţă. Obiceiul Irozilor a apărut la noi pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, însă originea lui este apuseană şi se leagă de misterul celor trei magi. În fiecare sat din Ţara Făgăraşului, copiii se organizează în Irozi, îşi împart rolurile, învaţă textele şi scenariul, iar în Ajunul Crăciunului se prezintă în faţa sătenilor. Copiii de la 7 la 14 ani merg cu Steaua, un alt obicei străvechi care are conotaţii religioase referitoare la Naşterea Domnului. Urarea de pluguşor din AjunulAnului Nou este un adevărat poem care descrie cu har muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase, care contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou.