Guvernul Orban a fost demis miercuri, 5 februarie a.c., la 3 luni și 1 zi de la învestire, după ce moțiunea de cenzură a PSD a trecut. Adoptarea moțiunii de cenzură este un prim pas pentru anticipate. Decizia Parlamentului privind adoptarea moţiunii de cenzură a fost publicată în Monitorul Oficial la mai puțin de o oră la demiterea Guvernului Orban. ,,Guvernul Orban a căzut. Părerea mea este că e un pas foarte mare pentru democraţia României, mai ales pentru sănătatea românilor. A fost o mobilizare cum nu s-a mai întâmplat până acum. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva, să treacă o moţiune cu un asemenea scor. Mă bucur, înseamnă că s-au trezit foarte mulţi colegi. Nu am reuşit eu să îi mobilizez atât de mult cât a reuşit domnul Orban”, a declarat Ciolacu imediat după votarea moţiunii de cenzură. El a mai susținut că în acest moment este o criză politică provocată de Ludovic Orban şi de PNL. Ciolacu s-a întâlnit cu liderul Pro România, Victor Ponta, pentru a merge cu o propuere comună de premier la Cotroceni.
Rezultatul votului a fost următorul:
- au fost prezenți 423 de parlamentari
- au fost 400 de voturi exprimate
- voturi anulate – 0,
- voturi pentru adoptare – 261,
- voturi contra moțiunii – 139,
- abțineri -0.
Adoptarea moțiunii de cenzură este un prim pas pentru anticipate. Potrivit Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă respinge două propuneri de învestitură a unui nou Guvern în termen de 60 de zile. Potrivit Constituţiei, candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Conform Constituției, refuzul Parlamentului de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens duce la dizolvarea Parlamentului. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede Constituția.