Vocile Ţării Făgăraşului: Făgărăşenii nu au încredere în clasa politică

 

În Constituţia din 1991 aprobată prin referendum şi revizuită în 2003  sunt stipulate o serie de teze care, dacă ar fi fost respectate întocmai, România ar fi  astăzi precum Elveţia, de exemplu. Un regim democratic bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, respectarea drepturilor omului, separaţia puterilor în stat, răspunderea guvernanţilor în faţa organelor representative, bunăstarea cetăţeanului, ş.a.m. sunt dar câteva din prevederile  legii fundamentale. Numai că lucrurile nu au decurs aşa, iar după 30 de ani de democraţie România a rămas tributară unei ,,elite” politice dezinteresată de binele public. Majoritatea celor  care  trag sforile în România de după decembrie 1989  se cunosc între ei, se frecventează unii pe alţii şi formează grupuri de interese care interferează cu politicile guvernului. Această tradiție vine din perioada lui Ceau­șescu, când România era dominată de ne­potism politic și clientelar. Se practica atunci metoda rotaţiei cadrelor, preluată însă cu succes şi după aşa zisă cădere a comunismului. Controlul politic pe care l-au avut  fostele cadre ale Partidului Comunist în guvernele ţării le-a favorizat   accesul la resurse economice, iar reţelele  din ca­re făceau parte vechile elite ale Securității și ale aparatului de stat comunist s-au ra­mificat în timp și au continuat să func­ționeze pe baza relațiilor clientelare. Așa se explică bunăstarea excesivă a poli­ticie­nilor de meserie și a demnitarilor care conduc şi astăzi România. Această ,,elită”  politică    s-a bazat întotdeauna pe pasivismul socităţii civile.  Nu este de mirare că tot mai mulţi români şi-au pierdut încrederea în actuala clasă politică, iar  societatea românească se află  într-o  criză morală perpetuă şi cu o clasă politică pe măsură. Salvarea ar putea veni prin implicarea  elitelor  intelectuale, dar nu  doar sub forma unor  voci singulare  în spaţiul public, ci ca o largă arenă de dezbatere a problemelor cu care ne confruntăm. De ce nu găsim intelectualii în politica românească? Ne răspund cetăţenii de rând, care susţin că intelectualii adevăraţi nu ar putea conlucra cu politicienii întrucât ei sunt promotori ai adevărului şi nu pot accepta compromisul pentru a satisface interesele grupurilor politice. În cei 30 de ani de democraţie post-decembristă s-au perindat la cârma ţării 23 de guverne   reprezentând toate partidele politice.   Putem spune că durata medie a mandatului unui prim-ministru în funcție în România este de doi ani.

1. Petre Roman: 26 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991
2. Theodor Stolojan: 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992
3. Nicolae Văcăroiu: 19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996
4. Victor Ciorbea: 12 decembrie 1996 – 30 martie 1998
5. Gavril Dejeu – interimar: 30 martie 1998 17 aprilie 1998
6. Radu Vasile: 17 aprilie 1998 – 13 decembrie 1999
7. Alexandru Athanasiu – interimar: 13 decembrie 1999 – 22 decembrie 1999
8. Mugur Isărescu: 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000
9. Adrian Năstase: 28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004
10. Eugen Bejinariu – interimar: 21 decembrie 2004 28 decembrie 2004
11. Călin Popescu-Tăriceanu: 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008
12. Emil Boc: 22 decembrie 2008 – 6 februarie 2012
13. Cătălin Predoiu – interimar: 6 februarie 2012 – 9 februarie 2012
14. Mihai Răzvan Ungureanu: 9 februarie 2012 – 7 mai 2012
15. Victor Ponta: 7 mai 2012 – 5 noiembrie 2015
16. Gabriel Oprea – interimar de două ori în mandatele lui Victor Ponta
17. Sorin Cîmpeanu – interimar: 5 noiembrie 2015 -17 noiembrie 2015
18. Dacian Cioloș: 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017
19. Sorin Grindeanu: 4 ianuarie 2017- 29 iunie 2017
20. Mihai Tudose: 29 iunie 2017 -16 ianuarie 2018
21. Mihai Fifor – interimar: 16 ianuarie 2018 – 29 ianuarie 2018
22. Viorica Dăncilă: 29 ianuarie 2018 – noiembrie 2019.
23. Ludovic Orban: noiembrie 2019-5 februarie 2020

Deşi guvernele reprezintă diferite partide politice, putem spune fără să greşim că  nu mai există ideologii şi principii,  ci  mai curând reţele de interese personale, care traversează societatea în toate sensurile. Nici societatea civilă nu mai are capacitatea de a contesta  vreun demers politic, mai degrabă promovează revendicări sindicale.   Oamenii nu cer drepturi aşa cum prevede constituţia şi nu se consideră nedreptăţiţi de politică,  ci au doar solicitări legate de salarii şi pensii.   Monitorul de Făgăraş a cerut făgărăşenilor să comenteze  dezbaterile legate de legile electorale care  ţin, în această perioadă, atenţia presei. ,,Legile electorale nu mai interesează pe nimeni pentru că de 30 de ani politicienii n-au făcut nimic bun pentru noi, doar pentru ei” spun făgărăşenii.  Şi nu sunt departe de adevăr  pentru că de 3 decenii s-a făcut foarte puţină politică    încât ea pare un discurs abstract, neînţeles de cetăţeni.   În rubrica,,Vocile Ţării Făgăraşului”, reporterii Monitorul de Făgăraş aduc în atenţia cititorilor  politica românească şi încrederea oamenilor în clasa politică actuală. Majoritatea făgărăşenilor spun că nu au încredere în politicieni, justificându-şi opiniile prin instabilitatea din România şi neajunsurile din toate domeniile de activitate.

Nicolae Ciobanu, 54 ani, Voila

• ,,Nu am încredere în clasa politică, toţi politicienii sunt mincinoşi. Deşi s-au perindat la conducerea ţării mai multe partide politice nu s-a făcut nimic. După 30 de ani, străzile din Făgăraş sunt praf.  Primăria face cârpeli de primăvaraa până toamna, iar partea carosabilă este cumplită. Nu se vrea să se facă nimic, în campania electorală o să promită din nou ce îşi doresc făgărăşenii şi tot aşa. Toţi primarii au promis ocolitoarea Făgăraşului şi au trecut 30 de ani şi încă nu s-a făcut. În ultimii ani ne-am pierdut încrederea în clasa politică şi nu ştiu dacă vom merge la vot’’

 

Mariana  Ciobanu, 50 ani, Voila

• ,,Nu am încredere în clasa politică şi nu mai merg la vot. În comuna Voila, PSD-ul  a reuşit să facă  reţele de canalizare şi de apă, dar cei din PNL nu au făcut nimic pentru comunitate, doar au  executat lucrări de reabilitare la sediul Primăriei’’

V.P., de 72 ani, Făgăraş

• ,,Nu am încredere în clasa politică, toţi promit, dar nu fac nimic. Cei care vor să facă ceva nuies în faţă pentru că nu sunt lăsaţi.  Am avut încredere într-un partid politic, PNŢ-CD, dar acela s-a desfiinţat. Partidele politice luptă cu orice preţ să fie la putere, iar oamenii buni stau pe margine pentru că nu sunt lăsaţi să facă treabă. Am un pic de încredere în PNL şi sper să facă ceva. Despre PSD am auzit atâtea lucruri rele încât nu mai vreau să aud despre acest partid politic’’

 

Ianoş Portico, 44 ani, Harghita

• ,,Nu am încredere în clasa politică. În campania electorală fiecare partid îşi face campanie, dar la final nu face nimic. Cel care munceşte câştigă foarte puţin, iar cei care nu muncesc au bani pentru că fură. Nu ştiu dacă o să merg la vot, mă mai gândesc’’

Prunaru Ion, 68 ani, Braşov

• ,,Nu mai am încredere în clasa politică. Noile figuri apărute încă nu şi-au dat examenul de încredere, va trebui să aşteptăm. După 30 de ani suntem vai de noi.  Zece la sută dintre cei care  intră în viaţa politică se gândesc doar  la buzunarele lor. Este cumplit ce spun, dar este adevărat. Politicienii nu sunt  interesaţi de soarta românilor. Acum, bate un suflu nou şi din nou trebuie să avem răbdare să vedem ce fac. Dorinţa mea a fost ca PSD-ul să dispară din viaţa politică  şi sper să nu mai aud nimic despre ei. Un om cinstit care intră în politică se duce într-un ocean plin de rechini şi va fi mâncat, fie de-ai lui, fie de adversari’’

Ioan Lazea, 76 ani, Făgăraş

• ,,Nu am încredere în clasa politică pentru că nu a făcut nimic. S-au făcut promisiuni şi atât. Aşteptăm  majorarea pensiilor însă nu se ştie  când vom beneficia de această creştere. Sunt pensionar şi nu ştiu cât mai trăiesc, dar îmi este milă de tineretul din ziua de astăzi. Aceştia termină şcoala şi nu au unde să se angajeze’’

Depner Wilhem, 62 de ani, Făgăraş

• ,,Nu am încredere în clasa politică pentru că în campania electorală se fac promisiuni, iar la finalul mandatului constatăm un dezastru. De 30 de ani, nicio schimbare. La noi în ţară trebuie dictatură ca să se facă ceva. Preşedintele ţării ar trebui să îşi  aleagă o echipă cu care să lucreze,  iar dacă nu fac treabă cei aleşi, după patru ani, să dispară  din viaţa politică’’

Ana Fuciu, 69 ani, Victoria

,,Nu mai am încredere în clasa politică pentru că politicienii  nu cunosc problemele reale cu care ne confruntăm. Sistemul de sănătate şi sistemul de învăţământ sunt la pământ, deşi au trecut 30 de ani.  M-am săturat de promisiuni şi de minciuni. Au plecat de la guvernare unii politicieni şi au venit alţii şi nu s-a schimbat nimic de 30 de ani. Pensiile sunt mici, dar parlamentarii au pensii speciale. Aş  vrea să trăiască un parlamentar cu 1.600 lei pe lună, să vedem cum se descurcă. Cred că moare de foame’’

Constantin Grozavu, 72 ani, Victoria

• ,,Nu vreau să mai aud de clasa politică, toţi sunt mincinoşi, promit şi nu fac nimic. Nu mai am încredere în niciun partid politic. Nici la televizor nu-i mai pot auzi că îmi creşte tensiunea. Aceşti politicieni ajung în funcţii de conducere doar pentru interesele lor, nu-i interesează ce se întâmplă în ţară’’