Foştii deţinuţi politici au lucrat pe şantierele deschise de comunişti în toată ţara. În condiţii grele şi cu multe lipsuri. Fără hrană suficientă, fără asistenţă medicală, fără tratamente, fără medicaţie, zdrenţuiţi şi flămânzi. Mulţi au murit epuizaţi, din cauza relelor tratamente şi a abuzurilor supraveghetorilor şi a comandanţilor lor. Au construit Canalul, au lucrat în minele de plumb, au lucrat la marile baraje de apă, au adunat stuful din Deltă, au lucrat în fabricile de pe lângă puşcării. Peste tot aveau norme de îndeplinit, aberate şi inumane pentru condiţia lor fizică. Erau aspru pedepsiţi dacă nu reuşeau să se conformeze. Mulţi au reuşit să lase urme care puteau, peste ani, să ateste că au trecut pe acolo. Zidurile închisorilor, de exemplu, sunt scârjelite cu numele lor. Sunt mii de nume. Unele au fost conservate, dar altele au fost şterse în anii ce au urmat eliberării lor, 1964. De pildă la Cetatea Făgăraşului au fost şterse inclusiv urmele închisorii care a funcţionat aici. Şantierul de restaurare deschis prin anii ’70 a desfiinţat toate celulele şi carcera din Cetate. Recent s-a mai descoperit un document care atestă prezenţa foştilor deţinuţi politici pe şantierele care au edificat sau restaurat clădiri monument din ţară.
Echipa care restaurează Cazinoul din Constanța a descoperit mesajul unor deţinuţi politici, care au lucrat în anii 1950 la repararea edificiului. Mesajul a fost scris pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment şi a fost zidit în fereastra scoică dinspre mare a sălii de spectacole. Pe bucata de sac au semnat 14 dintre cei 100 de deţinuţi care au lucrat la renovarea Cazinoului. Edificiul fusese afectat la acea vreme de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- ,,Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţii politici din anul 1951 luna 31 Decembrie, condusă de arhitectul Joja Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu”, scrie pe bucata de hârtie, ruptă dintr-un sac de ciment.
- ,,Este un sentiment înduioşător, este la fel ca atunci când găseşti în mare sau ocean câte un bileţel într-o sticlă. Vorbim despre nişte oameni care nu ştiau dacă vor mai trăi ca să iasă din închisoare. Ei au fost aduşi aici parcă spre exterminare, mulţi dintre ei nu cântăreau mai mult de 40 de kilograme când au venit aici. Nu ştiau dacă vor mai prinde libertatea. Cazinoul ne dezvăluie secrete, aceste mesaje erau o legendă şi iată că astăzi legenda devine un adevăr. Mesajele au fost descoperite atunci când a fost decoperată fereastra scoică, bucata de sac a fost găsită în tencuială. Este clar că ei au lucrat aici pentru că au putut să ascundă aceste mesaje. Ei nu aveau cum să transmită familiilor că sunt în viaţă aşa că s-au gândit să scrie nişte gânduri simple şi s-au iscălit. Sperăm ca în timpul lucrărilor să mai găsim mesaje ale acestor oameni. Ştim că unul dintre ei era din Arad, despre alţii nu ştim nimic”, a spus arhitectul Radu Cornescu.
- ,,O mărturie pentru viitor, scrisă pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment, mesajul este dovadă incontestabilă a trecutului, lăsat cu speranţa că într-o zi, familiile şi prietenii vor şti că pe 31 decembrie 1951 aceşti oameni au fost în viaţă şi au lucrat la reclădirea Cazinoului”, se precizează într-un comunicat al Primăriei Constanţa.
