Site icon Monitorul de Făgăraș

Obiceiuri vechi şi superstiţii de Rusalii

Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de Paște. De Rusalii, atât creștinii ortodocși, cât și cei greco-catolici, sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh. Denumirea de Cincizecime a acestei zile vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște. Această sărbătoare este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine. Până la sfârşitul secolului al IV-lea, Cincizecimea – numită așa tocmai pentru că Rusaliile sunt la 50 de zile după Înviere- era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Ulterior, cele două sărbători au fost separate, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt. Pentru a marca sărbătoarea Rusaliilor, Biserica oficiază, de obicei, ample slujbe în Duminica și Lunea de Rusalii.

În tradiția românească se spune că persoana care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii. La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

Obiceiuri 

Superstiții

Exit mobile version