Profesorul Nicolae Ludu şi-a încheiat  activitatea de dascăl la vârsta de 64 de ani, în luna iunie 2020.   Patru decenii a fost profesor la o singură instituţie de învăţământ, la  Liceul Industrial de Chimie din oraşul  Victoria, actualul Colegiu Tehnic ,,Dr. Alexandru Bărbat’’. Nicolae Ludu a fost mentorul sutelor de elevi care au urmat cursurile şcolare în această unitate de învăţământ. Colegii   profesorului au organizat  un eveniment festiv în ziua de 29 iunie, chiar  de ziua lui, pentru a-i marca pensionarea.   ,,Pensionarea este rodul muncii de o viaţă şi înţelepciunea unui nou început. Îţi dorim ca pensia să fie mai frumoasă decât ţi-ai imaginat-o vreodată, iar anii ce urmează să fie sănătoşi şi fericiţi’’ au scris ei pe  certificatul de pensionare dăruit sărbătoritului.

  • Alături de Nicolae Ludu au mai  ieşit la pensie   profesoara Marilena Constantin şi inginerul Ioan Codrea.

 

 Începutul carierei

,,În data de 14 septembrie 1981, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Crucii, am intrat pe poarta şcolii. Am fost aşteptat de trei  profesori care mi-au urat succes în activitate, Nicolae Bârsan, Aurel Bucelea şi Costin Dumitrescu. Aveam 25 de ani şi eram proaspăt  absolvent al Universităţii Transilvania din  Braşov, Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, secţia maşini unelte. Repartiţia am primit-o pentru localitatea  Mârşa, dar am făcut schimb cu un coleg de facultate şi aşa am ajuns la Victoria. Primarul Vasile Roşoiu m-a ajutat să ajung mai aproape de casă în condiţiile în care Elena Ceauşescu a dat  o lege care spunea că stagiarii nu se transferă la alte unităţi o perioadă de doi ani. Aşa am ajuns angajat la Combinatul Chimic Victoria, deşi nu am muncit nicio zi în unitatea respectivă. Prima zi de muncă  a fost prima zi de şcoală,  14 septembrie 1981. Platoul din curtea şcolii era plin de copii, peste 1.380 de elevi erau înscrişi în zeci de  clase de liceu, profesională şi seral, iar numărul dascălilor dăpăşea 60. Pe vremea respectivă elevii nu lipseau de la şcoală nemotivat, iar cuvintele cheie din învăţământ erau ordine, punctualitate, disciplină. Dotarea instituţiei era la superlativ, din  laboratoare şi ateliere nu lipsea nimic. Şcoala era finanţată de către Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Industriei Chimice’’ a rememorat  profesorul Nicolae Ludu începuturile carierei sale de dascăl.

 

,,Nu sunt de acord cu învăţământul online’’

În cei 40 de ani de activitate, dascălul a trecut prin multe reforme pe care Învăţământul românesc le-a parcurs. Pe cel mai nepotrivit însă îl consideră învăţământul online. ,,Pandemia va continua în următorii doi ani, iar cursurile şcolare se vor desfăşura online în proporţie de 70 – 80 %. În  acest sistem de învăţământ eu nu mă regăsesc. Nu pot lucra cu elevii la distanţă.   Orele de practică se fac în  ateliere, nu în faţa unui calculator.  Elevii înscrişi la şcoala profesională obţin o diplomă de mecanic după trei ani şi în aceste condiţii aceştia  nu vor şti să bată un cui cu ciocanul. Elevul nu are acasă menghină, fierăstrău, bormaşină şi şubler să putem lucra online. Poate sunt de modă veche, însă  nu sunt de acord cu învăţămânul online. La alte profile poate că învăţământul online se poate desfăşura în condiţii normale,  mă refer la  profil culinar. Elevul poate pregăti în rând cu profesorul sarmale, dar la mecanică lucrurile se complică nu e ca în bucătărie’’ a mai spus dascălul.

 

Atelierele au devenit muzee

Colegiul Tehnic ,,Dr. Alexandru Bărbat’’ deţine mai multe ateliere şi laboratoare, dar din păcate dotarea acestora este foarte veche.    ,,Am avut  în administrare două ateliere care sunt  dotate conform standardelor din  anii 1980.   Anual am făcut o fişă cu  necesarul pentru atelier, dar nu au fost bani pentru dotare.  De 15 ani se practică finanţarea pe elev,  cel mai mare pericol din învăţământ. În aceste condiţii şcoala primeşte banii de la Ministerul Educaţiei în funcţie de numărul elevilor, iar  peste  95% din sumă se alocă pentru salarii, iar pentru dotarea instituţiei nu mai rămân bani.  În ultimii ani, Primăria Victoria a finanţat proiectul şcolar ,,Tehnologii vechi şi noi’’ care se adresează elevilor de la şcoala profesională.  Din fondurile respective am  mai achiziţionat unelte pentru atelier, însă mobilierul   este vechi de mai bine de cinci decenii’’ a mai spus profesorul.

 

Naveta, o piedică în calea elevilor

De câţiva ani numărul elevilor de la acest liceu, ajungându-se în situaţia de a-şi pierde statutul juridic de şcoală indepedentă. Pentru a salva colegiul de la desfiinţare, s-a arondat acestuia grădiniţa din oraş, astfel întrunindu-se numărul de elevi necesar funcţionării.  Profesorul Nicolae Ludu s-a ocupat personal de promovarea claselor şi a profilurilor colegiului pentru a atrage elevii de la şcolile generale din zonă.   ,,Am pierdut mulţi elevi navetişti din satele: Cârţa, Cârţişoara, Arpaşul de Sus şi Arpaşul de Jos. Părinţii nu au mai fost de acord cu programul de navetă. De exemplu, elevii din Cârţişoara ajungeau la şcoală cu două ore înainte de a începe cursurile, plecau de acasă în fiecare dimineaţă la ora 6.00.  O parte dintre navetişti s-au transferat la unităţile de învăţământ din  Sibiu.  Problema navetei este vitală pentru zonă. Microbuzul şcolar zilnic parcurgea 250 de kilometri  şi făcea  opt curse, în condiţiile în care  un alt microbuz zăcea în curtea şcolii   de doi ani şi jumătate pentru că nu avea şofer, postul fiind desfiinţat. Din acest motiv şcoala a pierdut zeci de elevi navetişti’’ a explicat Nicolae Ludu neajunsurile şcolii.

 

 

 

1 COMENTARIU

Dă-i un răspuns lui Banciu Nicolae Olimpiu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here