Pelerini din toată ţara au ajuns astăzi, 15 august a.c., la Mănăstitrea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus pentru a participa la praznicul ,,Adormirea Maicii Domnului”, primul hram al mănăstirii. În altarul din pădure s-a săvârşit sfânta liturghie de către un sobor de preoţi care au slăvit-o pe Maica Domnului.
- ,,Chipul ei strălucea mai tare ca lumina, s-a ridicat i-a binecuvîntat pe toţi şi a adormit. Locul întreg s-a umplut de o mireasmă plăcută. Apostolii i-au aşezat trupul într-un sicriu şi au luat-o spre Ierusalim ca să-l pună în Ghetsimani. O întreagă procesiune vegheată de îngeri” au auzit pelerinii aflaţi în număr mare la hram.
- ,,Eu, Ioan, când am auzit acestea am început să mă rog. Duhul Sfînt grăi aşa către apostoli: ,,Să veniţi cu toţii, aduşi de nori de la marginile pămîntului şi să vă adunaţi în sfîntul Betleem, căci Maica Domnului nostru Iisus Hristos e cuprinsă de neliniştea morţii: Petru, de la Roma, Pavel, din Tiberia, Toma, din mijlocul Indiei, Iacob, de la Ierusalim. Andrei, fratele lui Petru, Filip, Luca, Simon Cananeanul şi Tadeu, care erau morţi, au fost sculaţi din mormintele lor de către Duhul Sfînt. Iată cum le-a vorbit acesta: Să nu credeţi că acum este Învierea! Nu, ci v-aţi sculat din morminte ca să mergeţi şi să o salutaţi pe cinstita şi făcătoarea de minuni Maică a Domnului şi Mîntuitorului vostru Iisus Hristos. Căci a sosit ziua ieşirii ei din această lume şi a suirii la ceruri. Marcu, aflat încă în viaţă, a venit de la Alexandria şi s-a alăturat celorlalţi apostoli care, după cum am zis, se adunaseră din toate colţurile lumii. Petru a fost ridicat pe un nor şi a stat la mijloc, între cer şi pămînt, cu ajutorul Duhului Sfînt. La fel ceilalţi apostoli, tot cu ajutorul Duhului Sfînt, erau luaţi pe cîte un nor şi aduşi lîngă Petru. Astfel, toţi ne-am adunat prin lucrarea Duhului….După ce s-a rugat a zis apostolilor: Ardeţi tămîie şi rugaţi-vă! Şi-n timp ce ei se rugau, a tunat în cer şi s-a auzit un zgomot cumplit, ca huruitul roţilor de car. O uriaşă oştire de îngeri şi de puteri a apărut atunci şi s-a auzit un glas ca al Fiului Omului. Serafimii au înconjurat casa unde stătea întinsă Sfînta şi Preacurata Maică a lui Dumnezeu şi Fecioară“ (Apostolul Ioan)
Era un obicei ca după sfânta liturghie, participanţii la slujbă să fie împărtăşiţi la altarul din pădure. În acest an pandemia a impus reguli noi, eliminînd acest obicei. La sfârşitul slujbei, preoţii au părăsit altarul din pădure şi s-au oprit la mormintele din curtea mănăstirii, unde au oficiat o slujbă de pomenire.
Măsuri speciale
Credincioşii prezenţi la această sărbătoare au respectat măsurile de prevenire impuse de autorităţile locale, s-a păstrat disanţa şi s-au folosit măştile de protecţie. Terasele şi chioşcurile din zona turistică au fost închise.
- ,,Suntem creştini şi ne place să mergem la biserică. De obicei de hramul mănăstirii ,,Adormirea Maicii Domnului’’ venim la Sâmbăta. Aici ne simţim bine. Astăzi, m-am rugat pentru copii şi nepoţi, dar şi pentru sănătate. Nu mă aşteptam să vină atâta lume, dar mă bucur că fiecare a păstrat distanţa. Nu ştiu de ce nu s-a făcut maslu şi de ce nu ne-au împărtăşit ca în alţi ani’’ a spus Maria Popa de 68 de ani din Sibiu.
Icoana ,,Prodromiţa” o înfăţişează pe Maica Domnului
În anul 2015, de hramul mănăstirii a fost adusă aici icoana făcătoare de minuni de pe Muntele Athos, ,,Prodromiţa”, păstrată în Schitul românesc Prodromul. Prodromiţa este una dintre icoanele nefăcute de mâna omenească. Icoana a fost zugrăvită în chip minunat, în anul 1863. In acel an, Nifon şi Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfântul Munte Athos, mergând în ţară pentru trebuinţele schitului, îşi doreau o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului care să fie aşezată în biserica schitului. Ajunşi la Iaşi au căutat un zugrav mai iscusit care să picteze icoana. L-au găsi pe Iordache Nicolau căruia i-au cerut să lucreze numai cu post şi aspră rînduială. Bătrânul zugrav primi învoiala.
- ,,Eu, Iordache Nicolau, zugrav din oraşul Iaşi, am zugrăvit această Sfanta Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăşi mîna mea, şi în vremea lucrului a urmat o minune preaslavită, în modul următor: După ce am terminat vesmintele, după meşteşugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez faţa Maicii Domnului şi a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mîna întîia şi a doua, apucîndu-mă de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri am văzut că totul a ieşit dimpotrivă, pentru care foarte m-am mîhnit, socotind ă mi-am uitat mesteşugul. Şi aşa, făcîndu-se seară, m-am culcat mîhnit, nemîncînd nimic în ziua aceea, dar socotind că a doua zi sculîndu-mă, să mă apuc mai cu dinadinsul de lucru. După ce m-am sculat a doua zi, mai întîi am făcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugîndu-mă să-mi lumineze mintea, ca sa pot isprăvi Sfînta Icoană; şi cînd m-am dus să mă apuc de lucru, o! preaslăvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desăvîrşit, precum se vede. Eu văzînd această minune, n-am mai îndrăznit a-mi pune condeiul pe ea, fără numai am dat lustrul cuviincios, deşi greşeală am facut aceasta, ca să mai dau lustru la o asemenea icoană. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane” scria Iordache Nicolau la 29 mai 1863.
Icoana este zugravită pe lemn de tei, ea avînd un metru înălţime şi 0,70 metri lăţime. Zugravul a lucrat icoana în Mănăstirea Bucium, judeţul Iaşi. Cercetată la microscop s-a observat că icoana nu prezintă urme de pensulă. De-a lungul vremii. Maica Domnului a vindecat în chip minunat bolnavi de friguri, oameni surzi, pe cei care aveau dureri de cap şi măsele, bolnavi de ochi şi alte feluri de suferinţe. Au fost realizate şi reproduceri ale icoanei care la rîîndul lor fac minuni. La Medgidia există o icoană similară care s-a colorat singură în decembrie 2012 înainte de Crăciun.
