Site icon Monitorul de Făgăraș

Analiză. Puzderie de candidaţi în Ţara Făgăraşului. Făgărăşenii vor penaliza prin vot promisiunile deşarte, manipularea şi minciuna

monitorfg.ro

 

Făgărăşenii trăiesc această perioadă ca într-un fim cu repetiţie. Sar peste grămezile de pământ în căutarea vreunei porţiuni de trotuar, fac slalom printre gropile de pe străzi şi nu mai găsesc niciun petic de asfalt, ascultă înjurăturile şoferilor adresate aleşilor locali, citesc anunţurile de închiriere ce tapetează multe dintre spaţiile comerciale care au tras obloanele, caută cu disperare locurile de muncă promise de primar şi camarila sa, cer servicii medicale decente în spitalul din municipiu condus  de directori politici, cer audienţe în primărie, dar nimeni nu-i mai ascultă, privesc insistent spre florile  plantate în ronduri pentru a le distinge culoarea sub stratul gros al prafului emanat de şantierele  deschise doar în prag de campanie electorală, fac slalom printre bălăriile necosite din cartiere unde se ascund şobolanii.  Pe lângă obsedantele taxe impuse de şefii oraşului, de la taxa pe ţeavă la cea pe apa de ploaie sau pe terenul de sub parcarea închiriată ori ,,valoroasele“ taxe de salubritate şi apă rece, făgărăşenii  sunt şocaţi acum de promisiunile şi laudele  electorale, unele de-a dreptul nesimţite, ce invadează reţelele de socializare sau cartierele din  urbe.   La Făgăraş vor fi tot 19 plus unul indivizi  care vor decide soarta municipiului în următorii patru ani, la Victoria vor fi tot 15 plus unul, iar în comunele făgărăşene vor fi de la 9 la 11 plus unul, în funcţie de numărul locuitorilor, iar la cârma judeţului tot vreo 35 plus unul.  Premergător votului, a început  campania electorală. Partidele şi candidaţii însoţiţi de camarilele lor, dar şi  aşa zişii independenţii  îşi vor prezenta programele electorale şi vor ieşi din bârlogurile în care au hibernat timp de patru ani. De 30 de ani aşa s-au petrecut lucrurile: ei au promis, cetăţenii au votat, ei n-au făcut nimic, dar continuă să  ceară votul. Conform legilor votate de Parlamentul României campaniile electorale sunt finanţate de la bugetul statului, adică din banii plătiţi de cetăţenii români care vor spitale, şcoli, drumuri, autostrăzi şi un trai decent. Sunt miliarde de euro care sunt transferate legal de la cetăţeni la oamenii politici. Poate nu ştiţi, dar circul electoral prezentat în faţa românilor de candidaţii la funcţiile de primari, consilieri locali şi judeţeni este plătit de cetăţeni.

Un vot penalizator la Făgăraş

Votul făgărăşenilor  ar trebui, de data aceasta, să penalizeze nesimţirea acelor candidaţi care vor să mai ţină în mâini încă un mandat frâiele municipiului, deşi n-au făcut nimic pentru comunitate, doar au pus  umărul la  jefuirea banului public.   Făgăraşul are un buget anual de peste 60 milioane lei (600 miliarde lei vechi), iar dacă vor fi atrase şi fonduri europene, sumele se majorează considerabil. În termeni populari, se poate spune că ciolaniada este şi în acest an electoral la mare căutare. Dovadă este puzderia de candidaţi care râvnesc o funcţie plătită bine din banii publici.   Nouă candidaţi râvnesc la fotoliul de primar al Făgăraşului,  unii  promovaţi de partidele politice şi unul care-şi spune independent.  Promisiunile curg chiar dacă n-au făcut nimic patru ani.

Ce şi-au dorit făgărăşenii în ultimii 30 de ani
 

Lista ar putea fi mult mai lungă pentru că şi anii care s-au scurs au fost mulţi. Toţi candidaţii la funcţiile publice din Făgăraş şi-au tapetat programele electorale cu aceste promisiuni, dar nu s-au ţinut de cuvânt. După ce au depus jurământul aferent funcţiei s-au transformat în maşini de tocat banul publoc în interesul propriu şi nu al comunităţii.   Astfel că astăzi Făgăraşul nu mai are nici industrie, nici forţă de muncă, nici investitori, nici trotuare şi străzi asfaltate, nici  servicii medicale de ciliate, nici curăţenie, este un oraş îmbătrânit, tinerii fiind plecaţi peste graniţă, dar are în continuare romisiuni şi taxe majorate.

Primarii postdecembrişti şi nerealizările lor
 

Primul mandat a fost unul scurt şi nu şi-a lăsat prea mult amprenta asupra comunităţii, mai ales că haosul creat de Revoluţie cu greu a fost îndepărtat. Următorul s-a instalat sub auspiciile unei istorii vechi, a judeţului Făgăraş, desfiinţat abuziv de comunişti. Primarul de atunci, Nicolae Ciocan, a lăsat în urmă un zbucium al reînfiinţării judeţului Făgăraş, al opririi proiectului de aducţiune apă peste munţi şi o cantină socială plătită din indemnizaţia aferentă funcţiei sale. A câştigat apoi încrederea făgărăşenilor prof. Rică Judele-independent, dar n-a reuşit să-şi încheie mandatul început în 1996 din cauza sănătăţii. Şi prof. Rică Judele a promis în campania electorală, dar spre deosebire de alţii şi-a respectat promisiunile.   A urmat Ovidiu Simen de la ţărănişti. Nici vârsta nu l-a ajutat, dar nici felul de a fi. A rămas în istoria locală precum un bunicuţ care vrea linişte şi pace cu toată lumea. Nici n-a deranjat prea mult, dar nici n-a făcut nimic special decât a ,,externalizat” câteva active din averea urbei spre acoliţi. Primarul Ioan Bărbuţi  a stat două mandate în fotoliu de primar al Făgăraşului şi a ieşit în evidenţă cu numeroasele sale deplasări, dar de numele lui sunt legate locuinţele ANL.  Alte două mandate i-au revenit lui Sorin Mânduc de la liberali. A ieşit în evidenţă prin ,,afacerea stadioul”, şantierele haotice Recon&Doje, taxa pe ţeavă. În urma lui au rămas asfaltările electorale care se văd şi astăzi. A urmat independentul Sucaciu, care a cultivat  de la predecesorii lui metehnele politice. În cazul lui a fost un mandat al intereselor şi recompenselor electorale, nicidecum respectarea promisiunilor. A promis centură, n-a făcut-o, a promis asfaltarea străzilor având fondurile din mandatul anterior, n-a făcut-o, a promis trotuare, nu le-a făcut, a promis o secţie de pediatrie nouă, n-a făcut-o. Dar a făcut angajări, administraţia publică devenind cel mai mare angajator din urbe, a reînfiinţat servicii publice unde şi-a instalat ca şefi acoliţii,  a dublat tarifele la utilităţi, a împărţit bugetul local  tuturor celor  de care s-a înconjurat, îndestulându-le conturile. A mai realizat ceva, a  transformat spitalul într-o fortăreaţă  din care informaţile publice nu răzbat decât dacă avantajează conducerea impusă de primar, de altfel cum se întâmplă şi în primăria condusă de acest aşa zis independent.

 Năravuri vechi
 

În Făgăraşul interbelic viaţa politică era la mare căutare şi îşi avea năravurile ei. Se promitea mult, iar personajele politice erau mai combative şi nu se sfiau să-şi atace dur adversarii. Poate pentru că nu erau la fel de implicate, ca şi cei de acum, indiferent de culoarea politică, în afaceri cu banii publici. Principalele formaţiuni politice care se luptau pentru putere în perioada interbelică erau Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. În Făgăraşul începutului de secol, erau editate ziare politice, fiecare partid îşi avea ziarul lui.  Dar editorii şi directorii de ziar scriau chiar pe prima pagină a ziarului sloganuri de tipul: ,,Oficiosul Partidului….“. De exemplu, ziarul ,,Olteanul“ era până la 11 mai 1920 ziarul judeţului, iar de atunci a trecut în proprietatea Partidului Poporului condus de Octavian Goga. Alegătorii de atunci erau bine informaţi având la dispoziţie atât ziare independente, dar şi ziarele politice. Ulterior lucrurile s-au schimbat, mai ales când comuniştii au devenit partid unic. După frauda de la alegerile din 1946 au urmat 50 de ani de comunism când alegerile erau de formă, alegătorii bucurându-se în duminica votului de mici şi bere pentru că rezultatele se intuiau. După Decembrie 1989 lucrurile s-au schimbat sau mai bine zis au fost readuse în actualitate practicile vechi, remixate însă în funcţie de interese.

 

109 candidaţi pentru  21 comune, 2 oraşe şi un municipiu

Funcţiile publice din judeţul Braşov sunt  râvnite de peste 5000 de localnici care  şi-au depus candidaturile pentru  alegerile locale ce se vor desfăşura în data de 27 septembrie 2020. Nu mai puţin de 109 persoane îşi doresc să fie primari în cele 21 comune din Ţara Făgăraşului,  în Făgăraş, Victoria şi Rupea.  Şi pentru a conduce judeţul Braşov din funcţia de preşedinte al CJ Braşov s-au înscris 11 candidaţi.  Dacă mai calculăm şi funcţiile de consilier local se mai adaugă încă vreo 280 de candidaţi. În judeţul Braşov sunt 635.084  persoane conform informaţiilor statistice de la 1 ianuarie 2019, la Făgăraş, 38.695, la Victoria, 8499, la Rupea, 6076 persoane, iar în comunele făgărăşene, 51.026 persoane.

 

Municipiul Făgăraş:

Oraşul Victoria

Oraşul Rupea:

Comuna Beclean

Comuna Cincu

Comuna Comăna

Comuna Drăguş

Comuna Hârseni

Comuna Hoghiz

 Comuna Jibert

Comuna Lisa

Comuna Mândra

Comuna Părău

Poiana Mărului

Comuna Recea

Comuna Sâmbăta de Sus

Comuna Şercaia

Comuna Şinca

Şinca Nouă

Comuna Şoarş

Comuna Ticuş

Comuna Ucea

Comuna Viştea

Comuna Voila

 

Candidaţii la  CJ Braşov

(Lucia BAKI)

 

Exit mobile version