În colecţia Lapidarium de la Muzeul Ţării Făgăraşului se păstrează o piesă cu o vechime de aproape trei secole şi care face referire la satul Veneţia de Jos. Este vorba despre o piatră genealogică comandată, la 1728, de către vicarul general greco-catolic Ionaş Monea, piatră ce prezintă genealogia familiei sale. Placa cu inscripţia în limba latină a fost pusă pe zidul casei din Veneţia de Jos, ce îi aparţinuse vicarului Monea. Piatra genealogică prezintă, în partea superioară o stemă în care se distinge o mână purtând o cruce şi o pasăre conturnată, despărţită de vrejuri. Mâna care ţine o cruce din stemă are legătură cu cinul lui Ionaş Monea, redactorul acestei pietre, care era vicar general. Pasărea conturnată era folosită ca însemn de către domnii Ţării Româneşti, şi ilustra pretenţiile genealogice ale lui Ionaş Monea, descendent din „Grigore vistierul”, boier al lui Negru Vodă, de la care acesta ar fi primit domeniile din Făgăraş. A fost descoperită de reprezentantul Școlii Ardelene, Samuil Micu şi consemnată în studiul său, rămas în manuscris, Annales Principum Transalpinorum et Moldavicorum, împreună cu o altă transcriere. O altă copie a aceleaşi inscripţii, mai apropiată de original, a fost făcută pe la 1860 de către Ioan Puşcariu. Nicolae Densuşianu publică, în 1885, pentru prima dată copia lui Puşcariu, menţionând că aceasta se degradase parţial.
- ,,Această interesantă şi enigmatică inscripţie, care pomenea de Negru Vodă, legându-l de anul 1185, menţionează: 1185. A trăit Grigore cel dintâi Veneţianul, vistierul lui Negru Vodă, din partea căruia a fost dăruit cu patru văi, cu păduri şi câmpuri, a născut pe Grigore al doilea (anul 1216). Iar acesta a născut pe Grigore, din care s-a născut Mailat (1250), fiica Comana şi Grigore al doilea. Aceştia împărţindu-se (1279), Mailat a căpătat valea dintâi Cuciulata, iar Comana valea a doua, Grigore Valea a treia (1390), adică Veneţia şi Pârâul Sărat. Și Grigore a născut pe al treilea Grigore, pe Stoica şi pe Toma. Aceştia împărţindu-se, Grigore a căpătat întreaga vale a patra şi a născut pe Ștefan şi pe Grigore (1449). Iar acesta a născut pe Solomon (care după mamă-sa s-a numit Mone) şi pe Ștefan Mone. Și Solomon a născut pe Man Mone (1499). Acesta a născut pe al doilea Ștefan Mone, iar acesta pe Voicu Mone, acesta pe al doilea Man Mone şi acesta pe Ioan Mone, din care s-a născut Ionaş Mone, venerabilul vicar general, 1728. Nicolae Densuşianu publică, în lucrarea Monumente pentru istoria ţerii Făgăraşului o serie de acte ale familiei Monea, cel mai vechi datând din 20 aprilie 1628, când Gheorghe Rakoczi I confirmă în „statul boieresc” pe Solomon Monea din Veneţia de Jos, cu fraţii şi feciorii săi „cu condiţia să suporte toate sarcinile şi serviciile cu care sunt datori la castelul Făgăraşului” explică reprezentanţii muzeului.
