,Astăzi este începutul mîntuirii noastre şi arătarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei se face şi Gavriil harul bine-l vesteşte. Pentru aceasta şi noi, împreună cu dînsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine!“ (Troparul Sărbătorii)
Joi, 25 Martie, prăznuim Buna Vestire! Începutul mântuirii noastre, sărbătoarea de la care se trage întreaga istorie a neamului omenesc.
Sărbătoare cu bază scripturistică
Praznicul Bunei Vestiri îşi are originea atât în Sfânta Scriptură dar şi în Tradiţia Bisericii pentru că înainte de a fi Scriptura ca document şi bază istorică, a fost mai întâi Tradiţia. ,,Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret. Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David: iar numele fecioarei era Maria. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvîntată eşti tu între femei! Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate fi aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele Lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea“. (Luca 1, 26-37)
Datarea documentară a praznicului Bunei Vestiri
Sărbătoarea este confirmată din punct de vedere istoric încă din secolul al IV-lea. Un lucru foarte important de precizat, este faptul că sărbătoarea este una dintre cele mai timpurii praznice făcute în cinstea Fecioarei Maria. Data sărbătorii a variat la început conform uzanţelor locale. În unele locuri ea se prăznuia în ajunul Bobotezei, iar în altele, cum este cazul în Apus, la 18 decembrie. Papa Leon al II-lea introduce sărbătoarea la Roma ca pe una locală, care mai târziu s-a generalizat. După ce Naşterea Mîntuitorului a început să fie sărbătorită la 25 decembrie, în prima jumătate a secolului al V-lea, Buna Vestire a început să fie prăznuită la 25 martie.
Ce înseamnă Buna Vestire?
,,Sărbătoarea Bunei Vestiri a Maicii Domnului este un praznic împărătesc şi, în acelaşi timp, o sărbătoare a Născătoarei de Dumnezeu. Este praznic împărătesc pentru că se referă la Împăratul Hristos, Care a fost zămislit în pântecele Preacuratei Fecioare, şi este o sărbătoare a Maicii Domnului, pentru că se referă la acea persoană care a participat la zămislirea şi la întruparea lui Dumnezeu Cuvântul, adică la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu“. (Hierotheos Vlachos, Predici la Marile Sărbători). Vestea cea Bună a venit prin pântecele unei umile Fecioare din Nazaretul Galileii, care a rămas uimită la vedera îngerului trimis de Dumnezeu dar a avut puterea să treacă peste vedenie şi să accepte porunca lui Dumnezeu. ,,Iată roaba Domnului, facă-se mie după porunca ta!“ a fost ultimul ei cuvânt. Buna Vestire înseamnă viaţă, dăruire dar şi jertfă.
Prototipul sfinţilor
,,Legătura dintre cultul lui Hristos şi cel al Maicii Domnului se vădeşte şi din vieţuirea sfinţilor. Un semn distinctiv al sfinţilor, care sunt adevărate mădulare ale trupului lui Hristos, este acela că o iubesc cu toţii pe Maica Domnului. Este cu neputinţă să existe un sfânt care să nu o iubească“ spune mitropolitul Hierotheos Vlachos. Buna Vestire este, de asemenea, începutul tuturor praznicelor împărăteşti. ,,După cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, pentru Dumnezeu, Bunavestire este un drept, iar pentru oameni, ea este o rugăciune care se împlineşte prin întruparea Cuvântului. În paralel, Buna Vestire este şi împăcarea oamenilor cu Tatăl, care dă ca plată nenăscută îndumnezeire acelora care ascultă de Hristos“. (Hierothoeos Vlachos, Predici la Marile Sărbători)
Biserica ,,Buna Vestire” din Nazaret
Nazaretul a fost, de-a lungul vremii, cîmpul de bătaie al invadatorilor fiind la intersecţia drumurilor comerciale şi a comunicaţilor. Nu se mai vede aproape nimic din aşezarea veche de 2000 de ani înainte de naşterea lui Iisus, dar impresionează prin străzile lui înguste şi cu circulaţia exagerată, dar mai ales prin negustorii care îşi practică azi meseria cu mult meşteşug. Este o vînzoleală cum mai rar poţi vedea. Aici au fost ridicate frumoase biserici pe vechile locuri de care se leagă numele lui Iisus. ,,Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să ne împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema” (Matei 2:23)”. În primele veacuri după Hristos, Nazaret era locuit numai de evrei, însă odată cu creşterea Imperiului Roman a crescut şi numărul creştinilor. Pe locurile pe care a trecut Mîntuitorul au fost construite biserici începând cu secolul IV. Astăzi, în Nazaret locuiesc creştini, musulmani şi evrei. Biserica ce domină oraşul vechi este Basilica Bunei Vestiri care a fost construită pe locul unde arhanghelul Gavriil i s-a arătat Maicii Domnului. Actuala biserică a fost terminată în anul 1969, dar se mai văd vechile vestigii. ,,A fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci a aflat har de la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pîntece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1: 26-31). Deşi este localitatea unde a trăit Iisus, monumentele importante comemorează Buna Vestire. Doar un liceu creştin, cu predare în limbile arabă şi franceză, poartă numele „Iisus adolescentul”. În rest, totul este dedicat Fecioarei Maria.
- Biserica „Îngerul Gabriel”, sau Biserica ,,Izvorului”, se aflã în partea de sus a localitãţii, la poalele coastei stâncoase. Aici se aflã singurul izvor de apã al satului, unde veneau femeile sã ia apã pentru gospodãrie. Tradiţia susţine cã îngerul Gabriel s-a arãtat Fecioarei Maria când a venit sã ia apã de la izvor. Peste acest izvor s-a construit o bisericã, cu altarul chiar deasupra izvorului. Toţi ortodocşii se închinã aici pentru a comemora evenimentul Bunei Vestiri. Doi pictori români din Suceava au zugrãvit aceastã bisericã pe cheltuiala statului român, iar un mozaic auriu, pisanie, te întâmpinã la intrarea în curte cu o inscripţie în limba românã: „Buna Vestire”.
- Tot aici se află Biserica catolicã „Buna Vestire”. Tradiţia catolicã socoteşte cã Buna Vestire a avut loc în casa Mariei, în timpul nopţii. Pe fereastrã a pãtruns o luminã care a trezit-o pe fecioarã Si i-a transmis vestea cea bunã. Peste grota Mariei s-a ridicat o bisericã încã din secolul al IV-lea, dar a fost distrusã de perşi şi reconstruitã abia în 1968. Pe frontispiciul ei stau scrise cuvintele Evangheliei în limba latinã: „Și Cuvântul s-a fãcut trup şi a locuit printre noi” (Ioan 1:14). Impresioneazã peste 100 de icoane şi statui donate de ţãrile lumii în ultimii 20 de ani şi care împodobesc pereţii curţii locaşului. Şi România a afişat icoana ce o întruchipeazã pe Maica Domnului şi pe pruncul Iisus. Este icoana ce dominã şi intrarea în Mãnãstirea Brîncoveanu de la Sâmbãta de Sus. Clãdirea bisericii catolice are douã niveluri, la primul nivel se aflã grota Mariei, care încearcã sã conserve ceea ce era cândva o casã de oameni simpli. În faţa acesteia este amenajatã o capelã pentru acte liturgice. La nivelul al doilea se aflã sala de cult propriu-zisã, dominatã de un tablou uriaş în dreptul altarului. Vitraliile roşii, portocalii şi violet imprimã o atmosferã caldã şi vie spaţiului cultic. Comunitatea arabã de religie catollicã din Nazaret are principala capelã în acest loc.
- Biserica „Sfântul Iosif” se aflã în cadrul aceluiaşi complex catolic, la 100 de metri distanţã de Biserica „Buna Vestire” şi este construitã peste o grotã, care se crede cã a fost casa şi atelierul de lucru al lui Iosif. În secolul al V-lea, a fost construitã o bisericã bizantinã, de la care ne-a rãmas un frumos bazin de botez. Într-o nişã a zidului se aflã un grup statuar cu Iosif, Maria şi copilul Isus, numit „Familia sfântã. Un grup statuar din bronz, reprezentându-i pe îngerul Gabriel şi pe Fecioara Maria, redă uimirea şi surprinderea Mariei, dar şi amabilitatea şi cãldura cu care Gabriel îi transmite mesajul.