Interese la nivel înalt. Arii protejate şi parcuri naţionale fără număr, dar şi proiecte de milioane de euro

 

•  Castorii de pe râurile făgărăşene aduc Fundaţiei Conservation Carpathia  un proiect European de 27 milioane de euro

•   Primăria Făgăraş,  asociat cu reprezentantul Fundaţiei Conservation Carpathia în ProTurism Ţara Făgăraşului

Unele s-au înfiinţat, altele sunt în curs de înfiinţare. Ariile protejate şi parcurile naţionale  sunt obiectivele care acaparează munţii, şesul şi dealurile pe modelul altor ţări din lume. Parcul Naţional Munţii Făgăraşului se vrea a fi un  ,,Yellowstone european”, Parcul Natural Brassovia se vrea un fel de Parc Natural Bavarez, etc. Toată România va fi un parc protejat după  modele străine de glia strămoşească.  Asta deşi proprietarii români ai acestor locuri  au protejat de veacuri bogăţiile naturale, pădurile, păşunile şi fauna. Astăzi  însă apar personaje  bine finanţate din exterior care ascund adevăratele lor interese  sub umbrela acţiunilor de ,,protejare” a acestor averi naturale cu susţinerea guvernanţilor noştri.

Opoziţie pentru Fundaţia Conservation Carpatia

Parcul Naţional Munţii Făgăraşului este un proiect demarat încă din 2016 la care se mai lucrează încă. N-au fost întrebaţi proprietarii de păduri din zonele cuprinse în proiect, aceştia aflând doar după câţiva ani când Memorandumul a fost prezentat public.  Consultările publice în judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea, Argeş, au fost un eşec pentru iniţiatorii proiectului asumat de Guvern,  reprezentanţii Fundaţiei Conservation Carpathia.  

•  ,,Nu atât înfiinţarea parcului naţional este miza, ci administrarea acestui parc naţional, să o facă Conservation Carpathia. Dumneavoastră, prin lucruri incorecte, plimbând oficialii cu elicopterul, scoţând din discuţie proprietarii, încercaţi ca să ne impuneţi acest parc naţional. Doamne fereşte, ne trezim iarăşi că apare un guvern Cioloş sau mai ştiu eu ce alţii trimişi de ONG-uri şi ne trezim peste noapte cu legea dată! Noi ne opunem modului parşiv şi incorect pe care dumneavoastră îl promovaţi tot mergând înainte!” Dumitru Flucuş, deputat, fost primar la Şinca Nouă.
•  ,,Oameni buni, prefer să merg cu arma în mână, decât să vând aceste proprietăţi! Cine îmi dă mie dreptul să vând sau să fac aici … părculeţ de plimbare?”  Stroia Emil, silvicultor, Dejani.
•   „Ştiţi ce impact social are înfiinţarea unui parc naţional în Munţii Făgăraş? De aici se crează emoţia pe care o trăiesc oamenii ăştia aici! Dacă spuneţi că în Austria şi Germania s-a făcut un fel de jaf acolo şi spuneţi că e un dezastru, de ce nu aveţi pasiunea să faceţi în ţara dumneavoastră aceste acţiuni? De ce le faceţi la noi? Am ştiut să păstrăm pădurile şi le avem şi le vor avea şi nepoţii noştri!” Octavian Pralea, preşedintele Composesoratului Foştii Coloni Breaza.
•    „Nu vrem demersurile dumneavoastră! Vrem să le stopaţi! Aveţi mii de hectare cumpărate şi în continuare cumpăraţi! E o problemă că ţara asta a vândut foarte multe terenuri!” Ioani Florin, primarul comunei Viştea şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ţara Făgăraşului.
•   „Ştiu foarte clar demersurile Fundaţiei Carpathia din 2009 şi până în 2019 de achiziţionare continuă a terenurilor!”  Marius Cristea, preşedintele Uniunii Proprietarilor de păduri, păşuni şi terenuri agricole din Ţara Făgăraşului.
•   „Vreau să ştiţi un singur lucru şi să fie clar pentru toată lumea, inclusiv pentru instituţiile Statului Român: Ţara Făgăraşului este diferită de Ţară! Şi am demonstrat asta de-a lungul istoriei!” Viorel Grusea, primarul din Comăna.

Urmează Parcul Natural Brassovia

Proiectul Parcului Natural Brassovia a fost aprobat în 2021, iar CL Braşov a  stabilit şi o comisie de lucru. În  această structură CL Braşov este reprezentat de Cezar Crican (USR PLUS), Pamela Diaconu (PNL) şi Raluca Stancu (PSD), iniţiatorii proiectului, Florin Stoican şi Mihai Orleanu, Spiridon Marian, Silviu Ivan Nunvailer, 3 reprezentanți ai societății civile: Erika Stanciu, Ioana Duică, Cătălin Cantor, 3 membri numiți prin dispoziție de primar: Anca Sauciuc, Andra Neagoe și Cosmin Rădoi.  „Inel protejat în jurul Braşovului. Prin acest demers, Braşovul va da tonul în ceea ce priveşte ariile protejate urbane” explica Florin Stoican.

•   Erika Stanciu şi Cristina Palmer Paşca au condus Ministerul Mediului în Guvernul Cioloş (2016), când Erika Stanciu era secretar de stat pentru păduri. ,, ONG-ista Erika Stanciu, inginer silvic compromis grav în urma scandalului declanşat în urma mediatizării în anul 2011 a lucrărilor de exploatare pseudolegale desfăşurate în Parcul Naţional Retezat în ultimii ani, lucrări pe care domnia sa le girase în calitate de preşedinte al consiliului ştiinţific al parcului naţional” titra justiţiarul.ro. Era perioada în care s-a iniţiat documentaţia pentru înfiinţarea Parcului Naţonal Munţii Făgăraşului cu concursul Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC). Stanciu a înfiinţat fundaţia ProPark şi a fost membru în consiliul director al FCC.

 Castorii de pe râurile din Ţara Făgăraşului, FCC şi proiectul de 27 milioane de euro  

Un proiect gigant, cu un buget total de 27.619.867 EURO, din care contribuţia Uniunii Europene este de 9.378.982 EURO, a fost “uitat” de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor timp de un an şi jumătate. Derularea proiectului a început încă din 15 iulie 2019, dar Ministerul Mediului nu a publicat nicio informaţie pe situl www.lifeprogram.ro despre proiectul cu finanţare de la Uniunea Europeană. Reprezentanţii Ministerului Mediului au fost contactaţi de Nostra Silva, iar prima informaţie, publicată de minister, a fost un link către situl Fundaţiei Conservation Carpathia (FCC). Era 2020. Situl Comisiei Europene oferă câteva informaţii despre proiectul FCC  însă este singurul proiect dintr-o listă de 133 de proiecte care nu are un link către un website de prezentare a proiectului, care să conţintă informaţiile obligatorii prevăzute de programul LIFE. Coordonatorul proiectului este Fundaţia Conservation Carpathia, înfiinţată de 11 cetăţeni străini, iar parteneri sunt:

•   Fundaţia Pro Park – înfiinţată de Erika Stanciu, fost membru în consiliul director al Fundaţiei Conservation Carpathia. Erika Stanciu s-a retras din conducere după ce a fost numit secretar de stat în Ministerul Mediului, în Guvernul Cioloş. Promberger Christoph Franz Johannes a fost membru în consiliul director, trezorier.
•    Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation – înfiinţată de Mihai Zotta Iancu, director FCC, cu capitalul social plătit de Promberger Christoph Franz Johannes, care era şi cenzor al asociaţiei. Asociaţia are ca membri Fundaţia Conservation Carpathia, SC Sănătate & Natură SRL, SC Almimax SRL şi este condusă de Mihai Zotta Iancu, Barbara Promberger Furpass şi Christoph Promberger.
•   Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia – înfiinţată de societăţiile miliardarilor din Fundaţia Conservation Carpathia, respectiv SC Sănătate & Natură SRL (Hansjoerg Wyss Foundation), SC Almimax Natura SRL (Markus Friedrich Jebsen), SC Wildland SRL (Aktieselkabet AF 16/11/2005 – Anders Holch Povlsen) şi SC Romfor Sustainable Forestry SRL (Aktieselkabet AF 16/11/2005 – Anders Holch Povlsen). Iniţial conducerea acestei asociaţii era asigurată de Zotta Mihai Iancu (preşedinte), Barbara Promberger Furpass, Christop Promberger şi Horaţiu Hanganu (care demisionează la finalul anului 2015, după ce numele lui a apărut în dosarul retrocedării ilegale a 43.000 ha – dosarul Viorel Hrebenciuc – Ioan Adam ş.a.)
•   SC Carpathia Agro & Finance SRL, înfiinţată de Fundaţia Conservation Carpathia şi Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, condusă de Promberger Christoph Franz Johannes.
•    Conservation Capital Consulting Limited Ltd  .

Pentru un proiect similar Fundaţia Conservation Carpathia a primit o finanţare de 5.000.000 USD şi de la Fundația Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme. Fundaţia Arcadia este o organizaţie caritabilă înfiinţată de Lisbet Rausing, director al Ingleby Farms & Forests, societate ce a cumpărat în România 7.261 hectare pădure şi 12.155 hectare teren agricol.

Ce îşi propune Proiectul LIFE18 NAT/RO/001082  

•  U cumpărarea a cel puţin 3.300 hectare de pădure şi goluri alpine de către Fundaţia Conservation Carpathia
•   ,,restabilirea” unei populaţii de 90 castori şi 75 bizoni
•   stabilirea unei zone de 80.000 de hectare în care activitarea de vânătoare să fie interzisă
•    determinarea comunităţilor locale să sprijine iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş
•   identificarea unor zone de conservare şi restaurare pe o suprafaţă de 200.000 hectare.

,,Amplitudinea proiectului ridică întrebări majore legate încălcarea legilor române care reglementează activitatea de silvicultură, vănătoare, dar şi reglementările interne şi internaţionale privitoare la respectarea dreptului de proprietate privată şi publică. Evident că, pentru aplicarea proiectului, Fundaţia Conservation Carpathia va avea nevoie de derogări din partea Statului Român, se vor crea zone în Munţii Făgăraş, unde se doreşte o legislaţie specială, diferită de cea pentru restul teritoriului României.  Specific miliardarilor din FCC – regulile sunt pentru muritorii de rând, nu pentru “vizionarii” care cumpără Munţii Făgăraş la metru pătrat. Iar pentru aceste derogări miliardarii FCC lansează comanda, iar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, execută cu servilism şi promptitudine” titrează nostrasilva.ro. La 12 noiembrie 2020 a fost pus în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru aprobarea derogării în scop științific pentru specia castor (Castor fiber). La baza acestui proiect de ordin care instituie excepţii pentru FCC, stă un referat de o pagină, în care se concluzionează că “derogarea este acordată pentru implementarea proiectului Life 18 NAT_RO001082 ”Creation of a Wilderness Reserve in the Southern Carpathians Mountains, Romania” titrează nostrasilva.ro

Castorii de pe râurile făgărăşene

Fundaţia Conservation Carpathia dorea capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaș – Ucea – Viștea – Voila – Beclean – Făgăraș – Șercăria şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului (județul Argeș). A obţinut derogarea de la Minister, aceasta  fiind valabilă până la 14 iulie 2024, exact data finalizării proiectului LIFE18 NAT/RO/001082. Proiectul de ordin identifică şi “beneficiarul”, respectiv Fundaţia Conservation Carpathia. Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”, singura instituţie cu experienţă de peste 30 ani în reintroducerea castorului în România, care, în adresa 21077 din 17 noiembrie 2020, consemnează următoarele argumente:

•    bazinele superioare ale râurilor de munte din România (destinaţia stabilită de FCC pentru castorii relocaţi) nu sunt considerate habitate optime pentru specia de castor;
•   nu este viabilă şi oportună acţiunea de capturare şi relocare a 70 indivizi din specia castor propusă de Fundaţia Conservation Carpathia, iniţiativă preluată de Ministerul Mediului;
•  nu a fost prezentat un studiu de diagnoză a habitatelor din bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului din care să reiasă că habitatele sunt favorabile speciei Castor fiber;
•    nu a fost prezentat un studiu privind necesitatea repopulării bazinelor superioare ale râurilor menţionate cu specia Castor fiber;
•    nu au fost prezentate acordurile fondurilor cinegetice care gestionează fauna ce se doreşte a fi relocată;
•   nu a fost prezentat acordul administratorului siturilor şi ariilor naturale care se suprapun peste zonele de relocare;
•   nu au fost prezentate studii de impact, inclusiv în zona de capturare, din care să rezulte că scoaterea definitivă a 70 de indivizi din această zonă (dintr-un total estimat de 150 exemplare) nu are un impact semnificativ asupra stării de conservare a speciei;
•   nu s-a dovedit prezenţa istorică a castorului în zona în care se doreşte “repopularea”;

,,Dar ce ne facem, căci măsura de “repopulare” este parte a proiectului de 27.619.867 EURO finanţat de Comisia Europeană? Iar măsura de “repopulare” nu se regăseşte în Planul de acţiune pentru conservarea speciei Castor fiber, document aflat în procedură de avizare ştiinţifică şi urmează a fi înaintat Ministerului Mediului, pentru aprobare. Îşi va reveni în fire Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi va respecta legea, retrăgând proiectul de ordin comandat de Fundaţia Conservation Carpathia? Sau va rămâne în aceeaşi notă de slugărnicire faţă de miliardarii din FCC, demonstrată cu consecvenţă în ultimii ani?” mai titrează nostrasilva.ro.

 Promberger Cristoph de la FCC, asociat şi cu Municipiul Făgăraş în ProTurism Ţara Făgăraşului

Reprezentantul Fundaţiei Conservation Carpathia apare în toată zona Făgăraşului, ca membru în diferite asociaţii, proprietar de terenuri, etc.  Apare ca asociat prin intermediul unor firme pe care le reprezintă  alături de Primăria Făgăraş în Asociaţia ProTurism Ţara Făgăraşului” înfiinţată în 2017.

• ,,ASOCIAȚIA PROTURISM ȚARA FĂGĂRAȘULUI, acronim; ‘PROTURISM ȚARA FĂGĂRAȘULUI “, entitate cu personalitate juridică de tip asociație, conform O.G. nr 26/2000, modificată și aprobată prin Legea nr. 305/2008 și Legea nr. 34/201”.

Şedinţa de constituire a fost organizată în Sala Tronului din Cetatea Făgăraşului.  Prin HOTĂRÂREA NR.365 din data de 31 octombrie 2018 Municipiul Făgăraş reprezentat prin primarul actual aderă la Proturism Ţara Făgăraşului. Conform informaţilor publice, lista celor peste 40 de asociaţi printre care şi alţi intreprinzători locali îi are şi pe:

•   S.C. CARPATHIA AGRO & FINANCE SRL, cu domiciliul fiscal în Cobor, nr.264, cam. 2,, comuna  Ticusu,   reprezentată legal de Promberger Ctristoph Franz Johannes, domiciliat în Șinca Nouă, nr. 67B.
•  S.C. EQUUS SILVANIA SRL, cu domiciliul fiscal în Șinca Nouă. nr. 67/B,   reprezentată legal de Promberger Cristoph Franz Johannes.     (Lucia BAKI)