,,Mă angajez solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii; Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţa care le sunt datorate; Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate; Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine obligaţie sacră; Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi chiar şi după decesul acestora; Voi menţine prin toate mijloacele onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic; Colegii mei vor fi fraţii mei; Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, partid sau stare socială; Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană de la începuturile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunostinţele mele medicale contrar legilor umanităţii. Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare!” Este Jurământul lui Hipocrate pe care absolvenţii de Medicină îl rostesc în amintirea celui mai vestit medic al Greciei antice (n. 460 î.Chr), considerat ,,Părintele Medicineni”. Oare cât mai valorază acest jurământ în tagma medicilor din ziua de astăzi? Ne explică medicul făgărăşean Elena Costea, care şi-a dedicat întreaga viaţă preofesiei de medic în reumatologie şi recuperare. ,,Valoarea acestui jurământ depinde de fiecare persoană. Pentru mine a fost foarte important de la început, cum de altfel este şi în ziua de astăzi. În primul rând acel jurământ spune să nu faci rău pacientului. Deci asta mi-a fost întotdeauna conduita, să nu fac rău, să ajut cât pot şi în orice condiţii pot. Trebuie să fii dedicat meseriei. Cred că pentru mulţi şi-a pierdut din importanţă Jurământul lui Hipocrate” explică medicul Elena Costea. De loc din Boholţul făgărăşean, Elena Costea a revenit după terminarea studiilor în zona natală unde s-a ocupat cu succes de pacienţi. Spune fără să ezite că nu se vedea într-o ramură chirurgicală ci a oscilat între radiologie şi recuperare, dar pentru că şi-a dorit să fie într-un permanent contact cu pacientul a ales recuperarea. O ramură a medicinei foarte slab promovată în anii 70-80 şi necunoscută atât în rândul pacienţilor, dar şi al medicilor. Dr. Elena Costea are o familie frumoasă, fiul găsindu-şi rostul în Italia unde a dezvoltat o afacere prosperă. O familie care a înţeles că o carieră medicală reuşită are nevoie de susţinere necondiţionată.
Medic şi om al locului
Medicul Elena Costea s-a născut în satul Boholţ, într-o familie de învăţători, tatăl, Aurel Drăguş, iar mama, Ioana Drăguş. Localnicii îl cunosc pe fostul învăţător Aurel Drăguş prin volumele de carte lăsate generaţiilor de urmaşi care redau fidel tradiţiile şi istoria satului făgărăşean, iar generaţiile de elevi îi datorează faptul că au învăţat carte, croindu-şi astfel frumoase cariere. ,,M-am născut în Boholţ, la 7 km de Făgăraş. Am făcut primele clase primare în satul natal unde mama mea, Ioana Drăguş, mi-a fost învăţătoare. Am urmat ciclul gimnazial la Făgăraş, actualul liceu ,,Doamna Stanca”, pe vremuri era Liceul de Fete, şi apoi liceul teoretic la ,,Radu Negru”. Am urmat Facultatea de Medicină Generală la Cluj Napoca. Îmi amintesc de profesorii cei mai severi şi care mi-au marcat drumul în viaţă: profesorul Albu de la catedra de anatomie, profesorul Fodor de la medicină internă, dânşii sunt cei doi corifei care mi-au conturat cariera” relatează medicul Elena Costea.
Medic la dispensarul din Combinatul Chimic
Educaţia din familie, a determinat-o pe dr. Elena Costea să revină în zona natală după finalizarea cursurilor universitare unde s-a şi căsătorit. ,,După terminarea facultăţii am revenit în zona natală. Nu mă vedeam în alte locuri pentru a aplica ceea ce am studiat. Patru ani am fost medic de circumscripţie, cum sunt acum medicii de familie. Am fost medic la Şoarş, la Hârseni, apoi la Staţia de Salvare din Făgăraş, cum este astăzi Ambulanţa. Acolo am lucrat 2 ani, sediul staţiei era pe atunci unde este depozitul Janmar. În 1980, am fost timp de un an medic de intreprindere la Combinatul Chmic Făgăraş, la Dispensarul nr. 3. Erau trei dispensare în Combinat pentru cei 10.000 de angajaţi. Erau dispensare medicale foarte bine puse la punct, erau medicii Nica, Paşov Florin, aveam asistente medicale fiecare medic, era personal angajat. Mi-a fost asistentă medicală d-na Surlea Victoria. Fiecare circumscripţie medicală din fabrică avea arondate câteva secţii şi fiecare avea anumite patologii. De exemplu, eu aveam secţia explozivi, unde erau mai afectate organele interne, ficatul. Trebuia să le facem pacienţilor controale periodice, mai erau şi accidente de muncă. Era un serviciu foarte bine organizat şi colaboram cu Medicina muncii, unde era dr. Maican, dar veneau şi medici de la Braşov, se făceau controale foarte serioase. Combinatul avea o conducere foarte bună, ne vizita des directorul Vlad, care ne asigura tot ce aveam nevoie. Am lucrat un an şi câteva luni, apoi am întrerupt pentru că am plecat la specializare la Cluj” a relatat medicul Elena Costea.
Specializare în reumatologie şi recuperare
Profesia de medic presupune un drum lung, cu studiu aprofundat şi multe examene. Un medic care se respectă urmează fără doar şi poate cursurile de specializare, gradele profesiei, care îţi oferă o profesie stabilă sau te conduc spre o carieră universitară. ,,Am fost sensibilizată spre terminarea facultăţii de specialitatea de reumatologie şi recuperare deşi nu ştiam cam cum se desfăşoară activitatea în această specialitate. Am auzit despre aceste ramuri ale medicinei, dar nu se învaţau în facultate. Am intrat la specialitate cu un examen foarte dur, cel mai greu examen al vieţii mele. Spuneam că admiterea la facultate era cea mai grea, dar nu, intrarea la specialitate a fost cea mai grea pentru că erau 24 de posturi pe ţară şi peste 300 de candidaţi. Posturile pentru reumatologie şi recuperare erau în localităţi unde erau staţiuni, dar staţiuni mici nu cele recunoscute” explică medicul Costea.
Primul post în recuperare, la staţinea Bălţăteşti
,,Am ajuns la staţiunea Bălţăteşti lângă Piatra Neamţ. Nu-mi imaginam că există o astfel de unitate în ţară. Era o staţiune de protocol unde veneau de la Bucureşti tot felul de grupuri din străinătate şi din conducerea de partid şi de stat de pe vremea aceea. Staţiunea era foarte bine dotată, am rămas uimită ce am găsit acolo. Avea tot ce există acum într-o bază de recuperare de spital, plus era avantajul băilor care sunt asemănătoare ca şi compoziţie cu băile de la Karlovy Vary. Avea bazine de înot, partea de hidroterapie cu bazine, apă oligominerală şi predominant sărată, dar aveau în compoziţie iod, magneziu, mangan, apă naturală. Contribuia foarte mult la vindecarea pacienţilor şi ionizarea zonei, era o zonă cu multă linişte. Am simţit acolo o stare de linişte pe care n-am cunoscut-o niciodată. M-am întrebat oare de ce sunt aşa de liniştită deşi aveam foarte multe preocupări, explicaţia era clima deosebit de favorabilă, o zonă colinară foarte frumoasă. Am stat puţin, nici o jumătate de an pentru că aşa a fost conjnctura. M-am întors pe plaiurile natale unde m-am şi căsătorit, soţul fiind din Sâmbăta de Jos. A fost primul contact cu meseria aceasta, în recuperare. După examenele susţinute, prima mea specialitate este balneologie, medicină fizică şi recuperare medicală” mai explică medicul făgărăşean.
Viaţa studenţească din centrul Cluj Napoca
Orice persoană care a studiat în centrul studenţesc din Cluj Napoca îşi aduce cu drag aminte de anii studenţiei, de profesori, de colegi şi de minunatul oraş în care a petrecut câţiva ani ai tinereţii. ,,Viaţa studenţiască de la Cluj mi-a plăcut foarte mult. Şi acum îmi aduc aminte cu mare drag de acei ani, dar evit să mă gândesc pentru că sunt amintiri emoţionante. Am fost la întâlnirea de 10 ani de la terminarea facultăţii, a fost un eveniment cu o mare încărcătură, care m-a marcat. Dar nu mai particip la întâlniri tocmai din cauza acestor emoţii care mă copleşesc, un stres extraordinar. M-au răscolit cu totul amintirile, colegii, profesorii” îşi aminteşte medicul Costea.
Medic la spitalul din Făgăraş şi apoi la clinca privată CNNA
,,Am revenit în 1983 la Spitalul Municipal Făgăraş unde era secţie de recuperare şi avea un singur medic pe doctoriţa Rodica Kuharec. Secţia funcţiona în curtea spitalului. Baza de recuperare era bine organizată de dr. Kuharec Rodica, organizase circuitele foarte bine, dar pe parcursul anilor au început să apară deficienţele. În timp însă nu mai era dotarea necesară. Am lucrat cu medicul Kuharec opt ani de zile, apoi câţiva ani am rămas singurul medic pe secţie. Pacienţi au fost întotdeauna foarte mulţi, este o specialitate care nu este în faţă, dar de lucrat s-a lucrat foarte mult întotdeauna. Zona noastră este de aşa natură încât bolile sunt din toate specialităţile. Când am venit la început doream să mă ocup de mai multe aparate, unde se poate aplica tratamentul de recuperare, dar nu ne putea permite locaţia, spaţiul, dotarea. Şi astfel ne-am limitat la aparatul locomotor cum de altfel s-a limitat majoritatea serviciilor în ţară. Ne mai ocupăm şi de suferinţele neurologice, dar recuperare se poate face aproape în toate specialităţiile dacă este dotare. Noi am făcut solicitări pentru un spaţiu mai bun, aparatură diversificată şi modernă, dar nu s-a realizat niciodată, am fost finanţaţi tot mai puţin. Când mai funcţionau Nitramonia şi UPRUC ne sprijineau prin donaţii, materiale, aparatură. În 1998 a venit medicul Horvat ca şef de secţie, care a stat 10 ani, dar s-a stins în 2008. Iarăşi am rămas singură în secţie până a venit doctorul Roşculeţ. În 2010 m-am pensionat. Medicul Nicolae Cârstea de la CNNA mă tot întreba când vin la clinica dânsului, mereu i-am spus după pensionare. Mi-am respectat promisiunea şi acum mă găsiţi la acest centru medical modern din Făgăraş” a spus medicul de recuperare.
Dotare precară la spitalul public, dar ultramodernă la clinica privată
Pentru că zona Făgăraşului este cu climă temperată, cu umezeală şi frig, predomină afecţiunile reumatismale ale aparatului locomotor. În ultimii ani se adaugă însă şi stările postraumatice cauzate de accidentele rutiere care s-au înmulţit. ,,Dacă oamenii au şansa să nu mai rămână invalizi ca pe vremuri este foarte important să se trateze atunci când au nevoie. La Centrul de tratament şi diagnostic, CNNA, din Făgăraş avem aparatură performantă, de ultimă generaţie, diversificată, nu se compară cu ce exista la spitalul public atunci când eram eu la spital. Acolo era minimul de tratament care se putea oferi pacienţilor şi lipseau anumite segmente. De exemplu, lipsea parafina pentru termoterapia umedă. Parafina se procura de la Combinat, dar după desfiinţarea fabricii nu s-a mai procurat. La CNNA avem parafină foarte bună, cu argilă adusă din Germania. Aici este o dotare la standarde mari. Pe bază de electroterapie avem tot ce există în prezent şi pe plan mondial. Toate formele de curenţi de joasă, medie şi înaltă frecvenţă plus aparatele cele mai moderne care au apărut în ultimul timp, de drenaj enolimfatic, aparate pe bază de unde acustice, aparate Tekar care sunt pe bază de radiofrecvenţă. Sunt cele mai noi achiziţii şi lucrăm cu ele. Avem termoterapia umedă cu parafină, care este căutată şi foarte eficientă. Avem posibilitatea de a face masaje medicale, kinetoterapie complexă pentru diferitele afecţiuni reumatismale şi locomotorii, neurologice, metabolice. Adresabilitatea este mare, mai avem puţin şi nu mai facem faţă. Chiar am întrebat asistenţa când avem loc la fizioterapie şi mi-a zis peste 2 săptămâni, deşi avem două baze de tratament de fizioterapie. La CNNA investiţia este foarte mare. Vin pacienţi din toată Ţara Făgăraşului şi Rupea, care preferă Făgăraşul în loc de Braşov” a relatat medicul Elena Costea. Clinica privată CNNA din Făgăraş a încheiat contrat cu CJAS, iar pacienţii pot beneficia de gratuitate dacă se încadrează în limitele impuse de regulamentul casei de sănătate. Cu un bilet de trimitere de la medicul de familie, pacientul poate fi consultat şi tratat gratuit sau compensat.
Drumul de la studenţie la meserie
,,Să ajungi sigur pe profesie este un drum lung, dar nu poţi fi sigur niciodată, înveţi tot timpul noutăţi. Primii 10 ani te formezi ca specialitate, 6 ani la facultatea de medicină, 4 ani specialitate/ rezidenţiat, apoi eşti medic specialist. Dacă nu ai rezidenţiatul nu poţi face specialitatea, rămâi medic de familie sau te îndrepţi în altă direcţie. Apoi, după 5 ani urmează gradul de medic primar. Şi eu l-am dat. Ca şi practică medicală, ca siguranţă în profesie, nu te formezi decât în minim 10 ani. Apoi eşti autodidact, înveţi mereu nouăţile. Până nu ai responsabilitatea proprie nu poţi să ajuţi. Medicina de azi s-a schimbat foarte mult. S-a schimbat şi structura universitară, posibilităţile de informare sunt altele, dar ce am observat eu la tinerii medici cu care am venit în contact, ei pun foarte mare preţ nu pe practică, pe examenul clinic al bolnavului, ci pe mijloacele ajutătoare, pe investigaţiile paraclinice. Consider că toate au importanţa lor, dar în primul rând trebuie să fie discuţia cu bolnavul, consultul lui şi pe urmă să te ajute investigaţiile, nu să sari nişte etape. Acum, altfel decurge o consultaţie medicală. Eu am stilul meu. Dar şi pacienţii s-au schimbat, unii chiar dacă se simt bine şi sunt vindecaţi, vor să ştie ce au, să vadă negru pe ab. Mai demult nu se întâmplau multe lucruri nefaste legate de investigaţii. Diagnosticul de accident vascular cerebral se punea în urma investigării bolnavului, acum nu mai este aşa. Vine bolnavul, vezi în mare că e un accident vascular, dar gata, este trimis la RMN, probabil vor să fie mai siguri. Nu sunt împotriva investigaţiilor noi care se fac, dar ele să te ajute, nu să înlocuiască un examen amănunţit. Instinctul pe care-l ai ca medic ţi-l formezi de-a lungul timpului” a explicat medicul Elena Costea. Medicul făgărăşean vorbeşte în cuvinte de laudă despre profesorii de specialitate pe care i-a avut. ,,Era foarte important pentru noi ca studenţi sau medici tineri să lucrăm lângă un medic bun, renumit, dar trebuia să ai această şansă. Eu am avut această şansă. Profesorul Mureşan m-a recomandat unui medic dedicat, profesionist. Acel medic, german de etnie, a fost atât de serios şi m-a învăţat într-un an de zile de specialitate cât au învăţat alţii în trei ani. Am avut o mare şansă, am mare respect pentru dânsul pentru că mi-a pus meserie în mână. S-a ocupat de mine pas cu pas deşi era conducător de clinică şi era foarte ocupat” a adăugat dr. Elena Costea.
Pacienţi vindecaţi total deşi erau în stare de legumă
În orice domeniu de activitate sunt acţiuni care îţi marchează drumul în mod plăcut, dar în medicină acest lucru înseamnă salvarea de vieţi omeneşti. ,,Am avut unele rezultate mai spectaculoase. Am avut două cazuri de accidente vasculare, doi băieţi care au ajuns în stadiu de tetraplegie, paralizaţi complet, şi cărora, după operaţii pe creier, nu li s-a mai dat nicio şansă decât de a rămâne la pat sau în căriucior. I-am urmărit în tratament ani şi ani, cu mijloacele pe care le aveam la dispoziţie atunci, mai puţine ca acum, şi am reuşit să-i ajut şi acum pot să-şi desfăşoare activitatea normal, sunt oameni pe picioarele lor. Unul este din Drăguş, îl cheamă Andreiaş Dorin, iar celălalt din Făgăraş, care a rămas paralizat în urma unui traumatism cranian. Să-i vezi în stadiu de legumă, să nu vorbească, să mănânce cu linguriţa, iar după ani de tratament să-şi revină, este o satisfacţie. Îmi amintesc că atunci m-a chemat medicul Piticaş, neurolog, să-mi ceară părerea. I-am luat la recuperare, procedurile durând ani la rând, multă răbdare. Acum este satisfacţia şi bucuria mea că am reuşit” a mai spus medicul Costea.
,,Cum să nu-ţi iubeşti satul natal?”
Deşi a stat peste 10 ani în alte zone ale ţării, medicul Elena Costea a revenit în zona natală pentru a profesa. Făgărăşeanca îşi laudă consătenii, spunând despre ei că sunt ,,cei mai buni oameni din câţi a cunoscut”. ,,Când eram copil ştiam că la Boholţ sunt oameni buni. Şi acum spun la fel pentru că nu m-au dezamăgit niciodată. Am avut de a face cu oameni din multe zone, dar cei mai buni oameni sunt la Boholţ. Tatăl meu mereu îmi spunea că în satul nostru oamenii sunt buni faţă de alte sate. Îi dau dreptate pentru că am văzut că în alte sate sunt conflicte în familii, între fraţi, între rude, la noi, nu am auzit de aşa ceva. Aici este vorba despre firea omului, de caracterul lui. De asemenea, îmi plac tradiţiile locului şi le respect. Când vine mitropolitul Serafim în zonă mă duc mereu. Îmi aduc aminte, eram studentă, şi tata a organizat primul eveniment ,,Zilele satului Boholţ”, în 1975. Tata era dedicat satului, era ataşat de el, deschidea orice uşă, rezolva orice problemă. Eu sunt o aşchie din tata, învăţătorul Aurel Drăguş. Cum să nu iubeşti satul făgărşean şi în special satul natal?” a încheiat medicul Elena Costea. (Lucia BAKI)
