Col. Alexandru Mazilu, comandantul Gărzii Cetăţii: ,,Onoare şi glorie!” . Garda are 9 străjeri, un comandant, un toboşar şi o domniţă

 

•  Garda Cetăţii Făgăraş s-a înfiinţat în 2015 cu un căpitan, 10 străjeri şi o domniţă

 

Căpitanul: Gardă, pentru onor înainte!

Principesa: Bună ziua, oştenii mei!

Căpitanul: Onoare şi Glorie!

Căpitanul: Pentru defilare, gardă, înainte  marş!

Acest onor se aude în Cetatea Făgăraşului în fiecare sâmbătă şi duminică, la ora 12.00, când Garda îşi face apariţia în castel. Sunt 10 străjeri, un toboşar şi căpitanul care îşi salută principesa. O astfel de scenetă te duce cu gândul la cetatea ce străjuia Făgăraşul în urmă cu mai bine de două veacuri. Costumele sunt cât se poate de autentice realizate după schiţe păstrate în muzeu din secolul XVII. Străjerii poartă armuri şi halebarde, amintind de pedestraşii vechi. Iar când se aude ordinul de defilare, urmează fără doar şi poate  ritmul militar, sacadat  pe bătăile  tobelor care dau semnalul deschiderii porţilor masive ale castelului. Garda păşeşte spre  curtea interioară, ca mai apoi să se urce în cetate, în camera armelor. Sunt momente care impresionează orice turist.  Garda Cetăţii creează emoţie, te trimite la vremuri străvechi în care domniţele şi castelanii trăiau între zidurile fortăreţei.  Din 2015 Garda Cetăţii  întâmpină vizitatorii şi continuă şi astăzi. Este una dintre atracţiile castelului medieval de la Făgăraş. În prezent, Garda este formată din: col (r) Alexandru Mazilu (comandant), Marcel Ghircoiaş, Nicolae Corbureanu, Virgil Duca, Ionel Novac, Emil Bâţă, Ion Munteanu, Mateoi Virgil (toboşar), Lovin Dorel, Florin Unguraş, Horia Pirău, Manuela Dan (principesa)

Col. (r) Alexandru Mazilu a înfiinţat Garda Cetăţii

La iniţiativa primarului Făgăraşului din 2015, col (r) Alexandru Mazilu a înfiinţat Garda Cetăţii Făgăraşului. ,,În anul 2015, în luna noiembrie, primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc, m-a rugat să înfiiţez ,,Garda Cetăţii” cu oşteni aleşi şi instruiţi de mine, luând ca model garda de la cetatea din Alba Iulia. Mi-a plăcut ideea, dar aveam nevoie de multe informaţii. Atunci am luat  legătura cu specialişti de la Muzeul Militar Naţional, am vizionat filmuleţe cu garda de la cetatea din Alba Iulia, am studiat documentele vremii pe care le-am găsit la Muzeul Ţării Făgăraşului. Când stăpâneam bine informaţiile mi-am chemat ,,la arme” rezerviştii dornici să se întoarcă la instrucţie” a explicat col. (r) Alexandru Mazilu. Primii făgărăşeni care au răspuns ,,apelului” colonelului Alexandru Mazilu au fost: mr. Mateoi Virgil, mr. Nilca Vasile, plt. Corbureanu Nicolae, m.m. Duca Vilgil, m.m. Lovin Dorel, plt. D. Grierosu Ionel . ,,Cu mr. Mateoi Virgil, care are o înclinaţie  nativă spre tobe şi este foarte inventiv, am creat un scenariu de epocă cu multe mişcări moderne, cu întoarceri şi prezentări de armă ritmate, executate pe bătăile tobei. Am primit şi ţinute specifice, de epocă. În timp, am adoptat anumite mişcări, le-am crescut gradul de complexitate. Garda este una dintre atracţiile vizitatorilor castelului prin instrucţia de front şi ceremonialul cu iz de epocă pe care-l prezentăm şi-l îmbunătăţim mereu. Garda este cea care primeşte în cetate personalităţi, delegaţiile de oficialităţi, etc” a spus col. Alexandru Mazilu.

O principesă, un comandant şi 9 străjeri

Garda este formată din 12 persoane, principesa, 9  străjeri, un toboşar şi comandantul. Ţinuta lor este adaptată celei din urmă cu peste două veacuri.  În fiecare sâmbătă şi duminică, garda se află în cetate începând cu ora 12.00 (vara) şi 11.00 (iarna). La evenimentele importante se reunesc, de asemenea, străjerii şi principesa. ,,Ţinuta este compusă din pantaloni bufanţi, veston cu guler ab, cască metalică, platoşă, curele de prindere pentru sabie şi lance. Acum ne-am obişnuit, dar când îmbrăcăm ţinuta avem un sentiment de onoare, mândrie. O prestaţie a gărzii durează cam 2 ore, aici incluzând şi echiparea, antrenamentul şi dezechiparea” a mai explicat col (r) Alexandru Mazilu. Dacă la început activitatea gărzii a fost în sistem de voluntariat, în prezent funcţinează pe una dintre  fundaţiile  Primăriei Făgăraş. Pensionarii străjeri primesc 50 lei/ acţiune, iar ceilalţi 45 lei/acţiune.

Generalul Ciucă a fost primit de Gardă în Cetatea Făgăraşului

,,Întâlnirea cu generalul Nicolae Ciucă a fost emoţioantă. Nu-l văzusem de când era locotenent în grupa de comandanţi- cercetare prin 1991, când eram lector direcţional cu grad de căpitan. În grupă erau cei mai buni ofiţeri de infanterie cu grade de căpitan, locotenent major şi doi locotenenţi. La finalul cursului, lt.col. Bârzianu Ion, şeful catedrei tactice mă întreabă: De ce l-ai scos şef de promoţie pe locotenentul ăsta? E deştept, domnule colonel. Am avut dreptate, în anul următor a intrat la academie (A.I.S.M.), apoi a avut o carieră impresionantă” a rememorat col. Alexandru Mazilu întâlnirea cu generalul Ciucă.

Ceremonialul ,,Întâmpinarea Domniţei”

Schimbul gărzii în castelul medieval de la Făgăraş este una dintre atracţiile turiştilor. Străjerii numesc acest ceremonial ,,Întâmpinarea Domniţei”. ,,Ceremonialul ,,Întâmpinarea Domniţei” înseamnă onorul dat principesei  cetăţii, care apoi citeşte de pe hrisov  o cuvântare presărată cu expresii de epocă, un ordin dat căpitanului cetăţii. Ca replică ordinului principesei, căpitanul castelului o asigură  de sârguinţa şi loialitatea oştenilor, urmând apoi retragerea în cetate şi defilarea gărzii, încolonarea şi urcarea în camera armelor. Este un ritual care se pactica în urmă cu două veacuri şi care astăzi este apreciat de vizitatorii de toate vârstele” a explicat col. (r) Alexandru Mazilu.  Turiştii filmează şi fotografiază momentul, dar şi pe străjeri. ,,La ieşirea în curtea cetăţii ne aşteaptă întotdeauna turiştii care vor să se fotografieze cu noi. Sunt multe grupuri de străini, italieni, germani, spanioli, francezi, unguri, din ţări arabe şi africane etc, care ne filmează, ne fotografiază şi dialoghează cu noi. Când sunt grupuri mai mari, care vor să se fotografieze cu noi, ridic sabia deasupra capului şi strig ,,Viva Espania”,  (dacă grupul e spaniol), iar răspunsul lor  e copleşitor la unison ,,Viva România”. Îi invit apoi la poarta cetăţii pentru ceremonialul ,,Întâmpinarea Doniţei”, aşa cum îi spunem noi” a mai spus Alexandru Mazilu.

Cetatea Făgăraşului, locul II în topul Hooper
 

Făgăraşul constituie un reper important pentru întreaga istorie a Transilvaniei. Aici s-au primit delegaţii imperiale, turceşti, tătare şi a fost un liant cu Ţara Românească şi Moldova.  Muzeografii s-au străduit să pună în valoare cetatea şi tezaurul ei. Se pot vizita  66 de încăperi, turnurile de apărare,  colecţiile expuse la Muzeul ,,Valeriu Literat“ ce cuprind arheologie, arme, numismatică, carte veche, documente, lapidarium, glăjărie, artă decorativă şi plastică, ceramică populară, port popular, ţesături, arme, icoane pe sticlă,  colecţia particulară Carol Fulop Szocs.  Potrivit unui clasament realizat de Hooper, site dedicat planificării călătoriilor, este  al doilea cel mai frumos castel din lume, după celebrul castel Neuschwanstein din Germania care a fost construit în secolul XIX de regele Ludovic al II-lea al Bavariei drept omagiu adus marelui titan al muzicii germane Richard Wagner. Castelul bavarez atrage anual peste 1.300.000 de vizitatori, iar cetatea de la Făgăraş nici 200.000.

 Legende ale castelului din Făgăraş

•   În secolele XII-XIII a existat, pe aproximativ aceeaşi arie ca şi cetatea de piatră, o fortificaţie voievodală din lemn, cu val de pământ, ale cărei puţine urme se află astăzi în muzeu, şi care demonstrează vechimea organizării autohtone voievodale timpurii din acest ţinut.   În anul 1310 Ladislau Apor, Principele Transilvaniei, a ridicat o nouă cetate. Între 1368-1464 cetatea şi domeniul intră în posesia domnitorilor valahi din Ţara Românească. În secolul al XV-lea Ştefan Mailat transformă cetatea într-un castel feudal.
•    Nobilimea făgărăşeană se distra în cetate. Se spune că nobilii petreceau de patru ori pe an, când se tăiau câte cincizeci de purcei. Nici Doamna Stanca, nefericita soţie a lui Mihai Viteazul, nu s-a ţinut departe de această protipendadă făgărăşeană în timp ce soţul ei i-a oferit drept domeniu cetatea şi împrejurările. Ea organiza în Cetatea Făgăraşului cele mai frumoase serate muzicale la care participau toate augustele soţii ale nobililor făgărăşeni.
    
•   La data de 25 mai 1685 Dieta ratifica aici Confederaţia cu Ţara Românească. Tot la noi au ajuns şi soliile Înaltei Porţi-cele ale Sultanului şi ale Marelui Vizir; ale Vizirului din Buda, ale Paşei din Oradea şi ale Paşei din Timişoara. Nu au lipsit nici delegaţiile tătarilor la Făgăraş. Chiar şi Ioan Sobieski, eliberatorul Vienei, şi-a trimis aici mesajele. Un alt eveniment foarte important s-a petrecut în anul 1675, la data de 28 aprilie,  s-a semnat un tratat de alianţă între Franţa şi Transilvania.
•  De ce avem un turn Tomori în Cetatea Făgăraşului? Nu se ştiu foarte multe lucruri despre Tomori Pall cel care între anii 1505-1514 a fost căpitanul Cetăţii Făgăraşului, deşi a fost o figură marcantă a istoriei universale fiind principalul comandant al oştirii creştine în lupta de la Mohacs.  Conform datelor istorice Tomori Pall s-a născut în anul 1475,  într-o familie nobilă din Comitatul Abauj.  A vrut să se căsătorească de două ori dar ambele alese îi mor înainte să ajungă cu ele la altar văzând în acest lucru un semn al proniei divine. În anul 1520 se călugăreşte şi intră în Ordinul călugărilor franciscani la Esztergom (Strigoniu), dar în anul 1521 părăseşte mănăstirea pentru a deveni Arhiepiscop de Kalocsa în Ungaria.   În anul 1523 împreună cu Syapolyai Gyorggyel reuşesc să-l învingă pe Ferhat Paşa, unul dintre oamenii de încredere ai lui Soliman Magnificul, în apropiere de Caraş-Severin. După această victorie Tomori Pall organizează paza graniţelor ţării. În timpul bătăliei de la Mohacs din data de 29 august 1526 a comandat oastea creştină. A fost unul dintre cei 2000 de prizonieri executaţi a doua zi după bătălie din ordinul lui Soliman.  Pall Tomori a fost nu doar un călugăr în sutană. Între 1507-1520, a fost castelan al Cetăţii Făgăraşului. Până să treacă în rândul feţelor bisericeşti, nu s-a purtat creştineşte cu făgărăşenii. Izvoarele istorice amintesc de tratamentul şovin, discriminatoriu pe care-l recomanda saşilor în raporturile juridice cu românii. Se pare că Tomori a avut şi un frate la Făgăraş. În 1528, Cetatea Făgăraşului se afla în grija lui Nicolae (Miklos) Tomori, fost guvernator al Cetăţii Poienari, între 1524 şi 1526. După Nicolae, a urmat fiul acestuia, Laurenţiu. Paul Tomori, castelan de Făgăraş, deşi nu e cunoscut publicului larg, a rămas în istoria cetăţii şi e pomenit şi azi. Cel mai impozant dintre cele patru turnuri ale Cetăţii Făgăraş îi poartă numele. E o construcţie făcută cu simţ de răspundere. Grosimea zidurilor este de 2,5 metri.   Pe faţada de Est, găsim anul în care a fost renovat: 1824. Nobilul transilvănean Tomori a rămas în istorie ca un simbol al luptei contra otomanilor, iar în istoria Ungariei, ca un reper nostalgic. Aceasta deoarece anul 1526 este considerat unul nefast, o traumă naţională, care s-a sfârşit cu desfiinţarea regatului ungar. În schimb, Transilvania a devenit cu acest prilej principat autonom, sub suzeranitatea Porţii. (Lucia BAKI)

Colonelul Alexandru Mazilu, comandantul Gărzii Cetăţii