Un alt eveniment a fost organizat în oraşul Victioria vineri, 15 octombrie a.c., având în prim plan vizita ambasadorul Georgiei la Bucureşti, Nikolaz Nikolozishvili. Cu acest prilej, Primăria Victoria a organizat o masă rotundă la casa de cultură, după care a fost dezvelită o placă în parcul din zona sudică a oraşului care să marcheze prietenia dintre cele două ţări. Vizita oficială a ambasadorului Georgiei la Victoria a avut loc în perioada 14- 16 octombrie a.c.
Masă rotundă
La întâlnrea de la casa de cultură Primăria Victoria a invitat consilierii locali, dascăli pensionari, dar şi preoţii din oraş. Andreea Sarsamă, levă în clasa a VII-a de la Liceul Teoretic ,,IC Drăguşanu’’ a susţinut un program artistic.,,Am deosebita plăcere să salutăm prezenţa reprezentanţilor ambasadei georgiene. Această vizită se datorează unei altei vizite care a avut loc în anul 2019 când de-a lungul istoriei oraşului Victoria s-a constatat că o parte din clădirile construite au fost proiectate de arhitectul georgian Longinoz Sumbadez. Este vorba despre construcţiile de pe strada Mihai Eminescu de la noi din oraş. Alături de noi, astăzi am invitat oameni remarcabili, intelectualii de frunte ai oraşului Victoria, doamna profesoară Cornelia Eşanu, domnul profesorul Gheorghe Bucşa, domnul profesor Matei Morlova şi domnul profesor Virgil Rogozea. Prietenia şi colaborarea din trecut învie pentru comunitatea noastră şi am decis simbolic să denumim cel mai vechi parc din oraş ,,Parcul prieteniei româno – georgiene’’. De asemenea purtăm în suflet speranţa unei viitoare înfrăţiri cu oraşele georgiene care au fost o inspiraţie pentru Victoria, astfel încât tinerii noştri să cunoască originea acestui loc, să descopere tradiţiile şi obiceiurile georgiene şi să realizăm în viitor un schimb de experienţă pentru revitalizarea unor prietenii care au trecut dincolo de timp şi vreme’’ a spus primarul oraşului Camelia Bertea.
Un parc al prieteniei
,,Astăzi este o zi însemnată a relaţiilor româno- georgiene. În acest oraş există case georgiene proiectate de către cunoscutul argitect georgian, Longinoz Sumbadez. În urmă cu 2 ani am dezvelit placa comemorativă din parc şi am ţinut un moment de reculegere. Astăzi, vom dezveli plăcuţa din ,,Parcul prieteniei româno –georgiene’’ şi vom scrie o pagină nouă dintre popoarele noastre. Anul trecut am marcat 100 de ani între relaţiile noastre diplomatice moderne. Aceste relaţii nu au încetat dovadă clară o reprezintă casele georgiene construite în oraşul Victoria. Am speranţă că pandemia globală va dispărea în viitorul apropiat şi vom avea posibilitatea să avem contacte cu oamenii din ţările noastre. În încheiere vreau să mulţumesc doamnei primar Camelia Bertea şi prefectului judeţului Braşov, Mihai Cătălin Văsii, dar şi preşedintelui Grupului parlamentar de prietenie cu Georia pentru iniţiativa denumirii ,,Parcul prieteniei româno-georgiene’’ a spus ambasadorul Gerogiei la Bucureşti, Nikolaz Nikolozishvili.
,,Dacă admir ceva la acest popor, admir lupta pentru păstrarea identităţii’’
Profesoara de istorie Eşanu Cornelia a fost invitată la eveniment şi a făcut un scurt istoric al Georgiei. ,,Vreau să vă spun că sunt octogenară şi locuiesc de 57 de ani în acest oraş, dar cunosc oraşul de la început pentru că sunt localnică. Sunt onorată că am posibilitatea să stau în faţa reprezentanţilor unui stat pe care eu îl admir de multă vreme. În ultimii ani mi-am aplecat cu mai multă grijă atenţia spre istoria acestei zone şi am găsit foarte multe similitudini între intoria zbuciumată a Georgiei şi istoria noastră. Şi noi şi Georgia am avut două mari puteri care ne-au pus de multe ori în dificultate, imperiul rus, sovietic şi imperiul turc. Suntem în faţa unor reprezentanţi ai unui popor care are o istorie de 4.000 de ani, o istorie extrem de zbuciumată. Dacă am admirat ceva la acest popor, am admirat lupta pentru a-şi păstra identitatea. De-a lungul istoriei, Georgia a fost încercată şi supusă unor presiunii persane, arabe. Acest popor a fost printre primele popoare care s-a creştinat. Au o istorie foarte veche, iar la sfârşitul secolului XVIII au trecut sub protectorat rusesc pentru că au considerat că ruşii fiind tot ordodocşi îi vor ajuta să-şi păstreze independenţa. Şi Stalin a fost georgian şi a început studiile într-un seminar ortodox. Despre casele georgiene construite la noi în oraş am observat că reflectă spiritul de independenţă şi de identitate a georgienilor. Sunt case înconjurate de spaţiu verde, cu terase în faţă deschise care exprimă dorinţa georgienilor de cooperare cu ceilalţi’’ a spus Cornelia Eşanu, profesor de istorie.
Clădirea şcolii geerale, proiectată tot de arhitectul georgian
Şi clădirea şcolii generale din oraşul Victoria a fost proiectată de arhitectul georgian şi a fost inaugurată în anul 1952.
- ,, În 1937 statul român a hotărât să construiască undeva o fabrică de pulberi fără fum şi s-a ales zona noastră. Şantierul de la combinat s-a deschis în anul 1939 şi s-a închis 1942 pentru că a început războiul, dar s-a redeschis în anul 1948. La un moment dat erau 2.600 de oameni pe şantier şi atunci au început să se construiască unele barăci cu utilităţi. În anul 1948 s-au ridicat primele blocuri, pe strada Mihai Eminescu, partea de sud, blocuri de cărămidă cu 4, 8, 10 apartamente, proiectate de arhitectul georgian. În anul 1950 aceste blocuri au început să fie locuite. Şi clădirea şcolii generale din oraş a fost proiectată tot de arhitectul georgian” a spus Matei Morlova, profesor de geografie.
- ,,În anul 1959 în oraşul Victoria erau doar cinci străzi, iar locul unde ne aflăm acum era pădure. Între timp s-a construit clubul, magazinul, hotelul şi blocurile. Sunt în oraşul Victoria din 1960. Acest oraş s-a format cu oamenii veniţi din toate colţurile ţării. Vreau să o felicit pe domna primar Camelia Bertea pentru activitatea, generozitatea şi prosperitatea care o aduce în oraş. Întâlnirile de acest gen sunt foarte importante şi sper să continue şi în viitor’’ a spus profesorul Gheorghe Bucşa.
- ,,Mă bucur că am fost invitat la această întrunire alături de prietenii noştri din Georgia. Sunt în acest oraş din anul 1959, am 62 de ani şi pot să spun că am crescut o dată cu oraşul. La noi în oraş voluntariatul a fost în prima linie de când s-au început primele construcţii, iar acum acţiunile de acest gen sunt coordonate de doamna primar, Camelia Bertea. Îmi aduc aminte că în perioada 1959 – 1963 s-au construit blocurile proiectate de arhitectul georgian de pe strada Mihai Eminescu” a spus profesorul Gheorghe Rogozea.
