Investiţia de100 milioane de euro care va rezolva problema deşeurilor din judeţul Braşov a intrat în linie dreaptă. Consiliul Judeţean Braşov va semna anul viitor, contractele de finanţare europeană pentru proiectele incluse în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Aşa a declarat în şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu Braşov desfăşurată joi, 16 decembrie a.c., vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Şerban Todorică.
- „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor este în curs de elaborare. Noi estimăm că anul viitor vom semna contractele de finanţare. De altfel, cred că de la finalul anului 2022 vom putea să demarăm unele investiţii”, a anunţat Şerban Tudorică. Implementarea proiectului SMID a întâmpinat o serie de probleme din partea unor administraţii publice locale, care au respins propunerile privind amplasarea depozitelor pe raza localităţilor lor. „Pentru atribuirea contractului privind elaborarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor a fost nevoie de patru ani, asta din cauza contestaţiilor, inclusiv în instanţă. Fiecare primar şi-ar dori un sistem integrat de management al deşeurilor, dar nu la el «în curte»”, a spus Şerban Todorică.
Făgăraşul s-a opus tuturor variantelor
Probleme mari au fost în stabilirea amplasamentului pentru realizarea unei staţii de sortare şi transfer în zona Făgăraş, unde este proiectat un „mini-centru de management integrat”. În cadrul AGA, vicepreşedintele CJ Braşov a prezentat impedimentele cu care s-au confruntat.
- ,,Pe teritoriul municipiului Făgăraş era un teren dat în urmă cu mai mulţi ani Consiliului Judeţean Braşov pentru amenajarea unei staţii de transfer (la prima încercare a administraţiei judeţene de a obţine bani europeni pentru managementul integrat al deşeurilor), dar, ulterior, Consiliul Local Făgăraş a anulat actul normativ în baza căruia terenul era dat administraţiei locale. Tot în Făgăraş a fost identificat un teren de pe fosta platformă industrială Nitramonia. Am avut discuţii cu lichidatorul judiciar care vinde terenul, de la care am aflat că suprafaţa respectivă este în evidenţele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov ca posibil contaminat, aşa că nu l-am putut cumpăra. Ulterior, a fost identificat un teren la Beclean, pe care, în 2011 era planificată construcţia unui depozit de deşeuri. Acum, când s-a pus problema realizării staţiei de sortare, în comună a fost organizată o consultare publică, la care a venit inclusiv primarul Făgăraşului, caz în care localnicii s-au opus, aşa că demersurile au fost sistate. A fost găsit un teren şi la Hârseni, unde, la fel, cetăţenii s-au opus investiţiei. Acum, pentru această staţie de sortare a fost găsit un teren pe teritoriul comunei Părău. Am încheiat cu proprietarul promisiunea de vânzare şi a fost emisă o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a aprobat investiţia”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean.
Pentru zona Braşov, au picat variantele Codlea, Săcele, Tărlungeni, Prejmer
Centrul de Management Integrat al Deşeurilor trebuie construit la o distanţă de maxim 30 km de Braşov, existând variantele Codlea, Săcele, Târlungeni şi Prejmer, dar fiecare a fost abandonată. .
- „A fost luat în calcul un teren de pe teritoriul municipiului Codlea, pe malul Bârsei, iar autorităţile locale au fost deschise acestei propuneri. Problema a fost că respectivul teren era exact lângă apă şi era şi o fâşie îngustă, aşa că această variantă a fost abandonată. A fost apoi luat în calcul un teren de pe teritoriul municipiului Săcele. Aveam tot sprijinul primăriei, dar aveam nevoie de o suprafaţă mult mai mare. A fost analizat apoi un teren de la Tărlungeni, dar, la presiunea opiniei publice am renunţat la variantă. Apoi, a fost identificat un teren la Prejmer, dar localnicii s-au împotrivit. A fost identificat un alt teren potrivit aflat pe o vale, la 3 kilometri de localitate”, a explicat Todorică.
Primăria Braşov, ignoră SMID-ul
Nici Primăria Braşov nu a stabilit amplasamentele pentru cele două centre de aport voluntar prevăzute în SMID.
- „În SMID sunt prevăzute centre de aport voluntar în oraşe, unde se pot depune deşeuri inerte (cum este mobila sau resturile din construcţii). Unele ne-au predat deja amplasamentele, cum este Râşnovul, Codlea şi Zărneştiul. Prin proiect, în municipiul Braşov sunt prevăzute două centre de aport voluntar. Nu am primit nici acum terenurile, deşi facem demersuri în acest an de mai mulţi ani. Ajung să cred că există un grup de oameni care nu vor ca noi să avem un SMID. Deşeul nu ar trebui să aibă culoare politică. Trebuie ca toţi să ne implicăm pentru a avea acest proiect” a explicat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Depozitele neconforme nu sunt încă închise
În timpul şedinţei Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu Braşov s-a discutat şi despre închiderea depozitelor de deşeuri neconforme din judeţ, care au fost incluse în procedura de infrigement deschisă împotriva României. Cele mai întârziate în ceea ce priveşte închiderea sunt cele două din Braşov. La şedinţă a fost prezent şi directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, Ciprian Băncilă.
- „Primăria Braşov trebuie să grăbească diligenţele pentru cele două depozite. Este o situaţie delicată. Riscul de infrigement este unul major” a spus Ciprian Băncilă.
Pentru închiderea depozitului de deşeuri menajere, Primăria Braşov susţine că lucrările ar trebui făcute de Fin-Eco în baza autorizaţiei de mediu pe care a obţinut-o în momentul în care a început construirea depozitului ecologic de deşeuri de lângă Săcele. Pe de altă parte, reprezentanţii Fin – Eco nu sunt de acord să finanţeze închiderea depozitului de deşeuri menajere.