Regia Nationala a Padurilor Romsilva a sărbătorit, în ziua de 15 decembrie 2021, 30 de ani de la înfiinţare, printr-un eveniment organizat la Covasna. Atunci a fost lansată monografia ,,Romsilva-30 de ani”, s-au oferit distincţii şi s-au ţinut discursuri. Sărbătoarea a început însă cu o săptămână înainte când, la sediul central al regiei, a fost inaugurată galeria cu portretele tuturor directorilor generali de la înfiinţare, în anul 1991, până la zi. ,,La evenimentul festiv au participat George Mierlita şi Ionut Sorin Banciu, secretari de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Adrian Dănut Apostu, preşedintele Consiliului de Administratie al Romsilva, Teodor Tigan, directorul general al Romsilva, conducerea Agenţiei ,,Moldsilva” din Republica Moldova, conducerea executivă a Romsilva, directori ai direcţiilor silvice şi ai parcurilor naţionale şi naturale din administrarea Regiei, foşti directori generali ai Romsilva, precum şi reprezentanţi ai mediului academic şi numeroşi specialişti în silvicultură” a transmis într-un comunicat Biroul de presă Romsilva. Regia Nationala a Padurilor Romsilva administrează 3,13 milioane hectare paduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi 12 herghelii de stat.
Păduri golite de copaci
Dacă punem faţă în faţă sărbătoarea pompoasă pigmentată cu realizările conducerilor Romsilva timp de trei decenii cu reportajele difuzate şi imaginile cu pădurile golite de copaci, vedem două lumi paralele.
- ,,Mai adecvat, zic eu, ar fi fost o galerie cu munţii golaşi, fără păduri (mai exact deşerturile de cioate), rămase în urma acestei administrări. Ori cu portretele şefilor din Romsilva ajunşi parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene ori în alte funcţii publice, pe baza cotizaţiilor ”de partid”, donate generos, în special în campaniile electorale. Ori cu vilele şi casele de vacanţă cu care s-au ales după ”munca” lor. Ori cu a celor care au ajuns ”să dea cu subsemnatul”, în urma activităţii lor silvice, oricum, prea puţini în raport cu dezastrul lăsat în urmă” scrie fostul senator Mihai Goţiu pe contul său de facebook.
- Așa cum publicã Andrei Ciurcanu pe blogul sãu, politicul mușamalizeazã milioanele de metri cubi de lemn dispãrut prin tãieri ilegale. ,,Datele Inventarului Forestier Naţional (IFN) au fost iarãşi motiv de dezbatere şi discuţii la Forumul Pãdurii organizat în decembrie 2021. Au trecut doi ani de la scandalul privind cele 38 de milioane de metri cubi, volumul dispãrut estimat între cele douã cicluri IFN. Autoritãţile obligate sã lãmureascã aceastã cifrã în continuare nu oferã nicio explicaţie, iar lipsa dezbaterilor a lãsat loc speculaţiilor şi interpretãrilor fãrã fundament. Surse din Minister susţin cã Ciclul III al IFN nu primeşte sprijinul cuvenit şi datele riscã sã fie compromise, iar actorii din zona politicã nu vor sã se atingã de volumul dat dispãrut din pãdurile României de teama unor efecte în lanţ. Surse din minister susţin cã în decembrie 2018, ministrul Ioan Deneş a primit o notã asumatã şi semnatã de toţi directorii departamentului pãduri şi de secretarul de stat de atunci Daniel Coroamã, în care era indicat volumul de 38 de milioane, dar şi o listã de mãsuri pentru combaterea tãierilor ilegale. Timp de un an de zile nicio decizie nu a fost luatã şi niciun oficial nu şi-a asumat o dezbatere publicã sau instituţionalã pe marginea cifrei de 38 de milioane, care pe hârtie este dublu faţã de volumul exploatat legal in România. Un an mai târziu, în decembrie 2019, Rise Project publica în exclusivitate documente interne ale IFN privind existenţa celor 38 de milioane, iar în ianuarie 2020 Deneş era chemat la audieri la sediul DIICOT. Procurorii începuserã o anchetã în rem în acest caz, tãierile ilegale fiind un subiect pus pe lista CSAT încã din 2015 ca fiind un fenomen care poate afecta Securitatea Naţionalã” scrie Andrei Ciurcanu pe blog. Numai cã ministrul Deneș a fost scos de sub urmãrirea penalã pe motiv de procedurã.
- ,,În 2008, primul control la Ocolul Silvic de stat Poieni din judeţul Maramureş a scos la iveală peste 140.000 de mc de lemn dispăruţi fără acte. Aproximativ 3500 de camioane. Şi aia a fost tot. Echipa de inspectori de la acea vreme a fost supusă presiunilor venite de la conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Şeful direcţiei silvice Baia Mare a făcut plângeri penale unora dintre anchetatori, invocând abuzuri şi comenzi politice. Dosarul a fost însă clasat ulterior. Pădurarii simpli de la Poieni au declarat că furtul de lemn s-a comis cu sprijinul şefilor din ocol. Printre firmele descoperite cu nereguli atunci se găsesc şi furnizori ai corporaţiei Holzindustrie Schweighofer. Ei apar, la rândul lor, într-o anchetă a procurorilor anti-mafia. Raportul complet din 2008 a fost înaintat mai multor instituţii şi a ajuns inclusiv la sediul central al RNP Romsilva din Bucureşti. ,,Concluziile au fost pe măsura haosului descoperit în teren – mulţi pădurari apăreau cu sute de metri de lemn tăiat ilegal de care erau responsabili, unii dintre ei au denunţat presiunile venite pe linie ierarhică şi din zona de afaceri ca să închidă ochii la nereguli. Peste 140.000 de metri cubi au ieşit diferenţă între planurile de amenajament decenale, adică nu erau de găsit în acte şi nici în teren. Magistraţii tratau cu dezinteres anchetele inspectorilor forestieri, companii conectate la austriecii de la Holzindustrie erau acuzate şi ele de tranzacţii ilegale cu lemn” povesteşte angajatul Romsilva pentru Rise Project. La control inspectorii au g[sit la Ocolul Silvic Poieni o de 140.000 de mc de lemn. Calculat la 50 de euro, preţul unui metru cub de lemn de foc din acea perioadă, adică cea mai mică valoare de piaţă, înseamnă aproape 7 milioane de euro. Compania Holzindustrie Schweighofer era atunci beneficiarul contractului multianual cu RNP Romsilva, care includea şi pădurile de pe raza Direcţiei Silvice Baia Maramureş. Schweighofer mai lucra în zonă cu o companie al cărei administrator a fost ulterior cercetat de DIICOT pentru că a vândut lemn tăiat ilegal, inclusiv celor de la Schweighofer. E vorba despre Gheorghe Usciuc, după cum titra Rise Project.