Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), la care s-a alăturat şi Guvernul României, împreună cu CNA şi mai multe ONG-uri, pregăteşte o platformă informatică, ce va scana presa online, dar şi bloguri şi reţele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare şi propagandă în contextul conflictului din Ucraina, conform informaţiilor Profit.ro. Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relaţii publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru şi să vină, până vineri, 11 martie, cu observaţii pe narativele şi cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare şi în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinaţiile de cuvinte care vor aprinde becuri roşii de posibilă dezinformare şi propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în acelaşi text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau preşedintele Klaus Iohannis cu un context de “corupţie” ori “incompetenţă”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtişag”.
Presa de investigaţie pusă la zid
Pentru presa de investigaţie, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupţie, incompetenţă sau alte deficienţe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe reţele sociale. Comunicatorii guvernului consideră că, în actualul context, narativul „Palierul de decizie de la Bucureşti este corupt” este un narativ al dezinformării şi propagandei. O generalizare ce trece de preocuparea firească a autorităţilor de a găsi instrumente care să permită reacţii rapide la informaţii false, într-un context militar şi politic extrem de tensionat. Distingerea informaţiilor false şi propagandei poate fi problematică şi în cazul “markerilor” propuşi la alte “narative de dezinformare” ce vor fi scanate de platforma guvernului în mediul online, pentru a fi contracarate. ,,Lipsa consensului”, „tradiţii”, „spiritualitate”, „extindere” sunt, în percepţia comunicatorilor guvernamentali, “markeri ai dezinformării”, termeni „încărcaţi”, specifici discursului de dezinformare”, dacă sunt asociaţi, după caz, unor “subiecţi” precum NATO, România, Bruxelles, Ursula, Stoltenberg, Geoană, şi alţii.
Site-uri blocate
Ce vor face mai departe Guvernul şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, condus de Raed Arafat, cu datele pe care platforma informatică le va interpreta ca fiind dezinformare sau propagandă în mediul online? Potrivit explicaţiilor date comunicatorilor din Guvern, vor ajuta autorităţile să le contracareze rapid prin comunicate de presă, intervenţii în studiourile TV, opinii de experţi, etc. Încadrarea subiectivă sau discreţionară în astfel de categorii a creat, însă, deja situaţii abuzive ori erori jenante din partea autorităţilor. Site-ul românesc aktual24.ro s-a trezit săptămâna trecută blocat împreună cu Sputnik şi Russia Today, după ce Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), care nu are totuşi nicio atribuţie legală în blocarea accesului la internet, l-a trecut pe lista publicaţiilor care ar dezinforma în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Ulterior, după proteste, a fost deblocat, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunând sec că a fost vorba despre o eroare. Alte site-uri pentru care Guvernul a cerut anterior furnizorilor de internet blocarea accesului au rămas indisponibile, însă baza legală care permite închiderea unei publicaţii, fără o decizie judecătorească prin care să se stabilească o vinovăţie, de către entităţi lipsite de astfel de atribuţii, nu este nici acum clară.
Cum va funcţiona platforma
Explicaţii date de echipa de comunicare a Guvernului către departamentele de relaţii publice din ministere: ,,Global Focus, Active Watch, Media Wise şi alte ONG-uri cu expertiză în media literacy, campanii de informare corectă a cetăţenilor, monitorizare şi analiză media, împreună cu CNA, au fost coagulate de către DSU într-un grup de lucru privind identificarea de ,,fake news” şi surse de dezinformare în contextul situaţiei din Ucraina, cu motoare de căutare, indexare pe maşini virtuale şi algoritmi de realitate virtuală şi inteligenţă artificială. La iniţiativa DSU s-a alăturat şi Guvernul României. Platforma, care are mai multe module, scanează mediul online (mainstream media, blog-uri, social media etc.), identifică şi extrage – pe narativele stabilite – inclusiv folosind cuvintele cheie şi grupuri de cuvinte cheie – elementele solicitate, într-o serie de formate: de la text scris, la statistici şi elemente de interpretare, din care pot fi extrase trenduri, tendinţe si potenţiale direcţii de acţiune ale agenţilor (agenţii, actori etc.) care pot genera ,,fake news” şi elemente specifice propagandei.
Scopul acestei platforme
- Identificarea mesajelor de dezinformare, modul lor de diseminare şi principalii vectori de diseminare, precum şi identificarea trendurilor de dezinformare. O sintaxă generală a fost construită pentru extragerea tuturor instanţelor de comunicare (articole din online şi postări din social media) cu relevanţă pentru spaţiul comunicaţional român, în contextul crizei de securitate din Ucraina, într-un interval definit .
- Selectate cele mai relevante 6 narative de dezinformare din România care au legătură cu actuală criză din Ucraina. Acestea vor fi codate şi transformate în sintaxe de căutare (queries). Dintre cele 6, trei sunt narative specifice (care privesc exclusiv contextul românesc), iar trei sunt narative generice (care privesc un context larg, dar cu relevanţă pentru România).
- Pentru fiecare narativ se face o căutare, introducând sintagme construite pe schema: (subiect) AND (context) AND (marker de dezinformare)
1.Narative specifice: „Palierul de decizie de la Bucureşti este corupt”
- Subiect: “Guvern”, “Iohannis”, “Nicolae Ciucă”
- Context: “corupţie”, “incompetenţă”
- Marker de dezinformare: “furtişag”, “mizerie”
- „Lipsa de legitimitate a intervenţiei României în sprijinul Ucrainei”
- Subiect: “România”, “ajutor”, “sprijin”
- Context: “Războiul din Ucraina” (dimensiunea e complet codată)
- Marker de dezinformare: „nu este prietena”, „nu suntem prieteni”, “duşmani”, “noua ordine mondială”
- „România este o colonie a Vestului”
- Subiect: “Guvern”, “Iohannis”, “Nicolae Ciucă”
- Context: Războiul din Ucraina
- Marker de dezinformare: “slugi”, “colonie”, (“renunţare” AND “suveranitate”)
- Narative generice: „NATO/EU sunt slabe”
- Subiect: “NATO”, “Alianţa Nord Atlantică”, “Alianţa Nord-Atlantică”, “Pactul nord-atlantic”, “Stoltenberg”, “Geoana”
- Context: UE, “Uniunea Europeana”, “Bruxelles”, “Bruxellesul”, “von der Leyen”, “Ursula”, “articolul 5”, “intervenţie”, “excludere aeriană”, “zona de excludere”, “sanctiuni”
- Marker de dezinformare: “diviziuni”, “diviziune”, “divizat”, “lipsa consensului”
- „Democraţia de tip vestic a eşuat”
- Subiect: “UE”, “Uniunea Europeana”, “Bruxelles”, “Bruxellesul”, “Bruxelles-ul”, “von der Leyen”, “Ursula” CONTEXT: “Razboiul din Ucraina”
- Marker de dezinformare: (“decadent” ) AND (“tradiţie”, “tradiţii”, “valori tradiţionale”, “homosexuali”, “LGBT”, “LGBTQ”, “LGBTQI”, “spiritualitate”, “valori ortodoxe”……)
- „NATO a provocat Rusia”
- Subiect: “NATO”, “Alianţa Nord Atlantică”, “Pactul nord-atlantic”, “Stoltenberg”, “Geoană”
- Context: “Războiul din Ucraina”
- Marker de dezinformare: “provocare”, “extindere”, “forţarea graniţelor”
În ce stadiu este proiectul
Comunicatorii din ministere trebuie să trimită feedback pe 6 narative de dezinformare, despre care li se explică faptul că “au fost stabilite de dezvoltator şi în interiorul task-force-ului, din analizele şi experienţă anterioară, actualizate la conflictul din Ucraina, având funcţionalitate extinsă şi fiind integrate în procesul de AI”. Trebuie să trimită, de asemenea, propuneri sau idei pentru cuvinte cheie care să fie incluse în motoarele de căutare şi în parametrii de analiză, în completarea exemplelor deja prezentate în cele 6 narative (cu subiect, context, marker de dezinformare) şi cu atenţie mai mare pe markerii de dezinformare.
Vineri, 11 martie, pe mailul comun al comunicatorilor din guvern şi la cea a Lt. Col. Daniel Nistor (relaţii publice MAPN).
- ,,Departamentele de comunicare din ministere trebuie să desemneze o persoană (sau mai multe, după disponibilitate) care să fie parte a proiectului, în grupul de lucru.
- Motivaţie: “platforma identifică trendurile, narativele, ştirile care generează informaţiile false sau sunt elemente de propaganda, iar pentru unele dintre ele, pentru limitarea sau clarificarea acestora, va trebui un draft de răspuns foarte rapid” ; iar “modalitatea de răspuns (gen comunicat, postare pe reţelele de socializare, sincron TV, participare la emisiune etc) poate să fie sugerată de specialiştii/experţii participanţi în proiect, fie de cei din instituţie, în funcţie de criterii care vor fi stabilite ulterior.”
- Platforma e în stadiul de dezvoltare şi integrare a elementelor funcţionale – un termen de prezentare urmând a fi stabilit în scurt timp.
- Platforma va avea şi un buton, un formular sau un e-mail unde vor putea fi sesizate şi transmise linkurile către ştirile false/deformate sau de propaganda. O discuţie în acest a început şi cu CNA.(Sursa: profit.ro)