Încă un judecător s-a pensionat de la Judecătoria Făgăraș. Georgeta Boeriu are statut de pensioner de la 1 aprilie 2022, decretul în cauză fiind semnat de președintele României la 30 martie a.c. Asta după ce în ianuarie anul trecut s-au pensionat alți 3 judecători, Boştean Olariu Maria Laura, Timofte Mihaela Mariana şi Debu Livia. La Judecătoria Făgăraș sunt încadrați 8 judecători, conform site-ului instituției:
- Boghiu Dumitru- președinte de instanță
- Dejenariu Adinela
- Boeriu Mircea Aurel
- Flucuș Marius Ioan
- Juncu Ioan Horia
- Burcuță Crina Mariana
- Burcoveanu Laura Mihaela
- David Iancu Andreea Valeria- judecător stagiar
8 magistrați s-au pensionat într-o zi
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 30 martie 2022, 8 decrete de pensionare: Georgeta Boeriu (Făgăraș), Ioan Gârbuleţ, delegat în funcția de președinte al Secției penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curții de Apel Târgu-Mureș, procuror Simona Florescu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, procuror Camelia Cucoş, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, procuror Oana Stavarache de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul teritorial Suceava, procuror Nicolata Cusinac de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, procuror Iulian Carabulea, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași,
procuror Daniela Bocăneală de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea.
Pensie mai mare decât leafa
Un magistrat începe cel mai devreme să lucreze la 25 de ani. Salariul de start e 6.000 de lei şi ajunge după ani vechime la 25.000 de lei. După 25 de ani în magistratură, te poţi pensiona, iar pensia medie e 19.000 de lei. Am spus medie întrucât cea mai mare pensie depăşeşte 78.000 de lei. Stelian Ion, ministrul Justiției, a spus că va abroga legea care impunea pensionarea timpurie. Daniel Morar este unul dintre beneficiarii-emblemă ai sistemului de privilegii financiare în care clasa politică a scufundat magistratura din ţara noastră, venitul lui de pensionar depăşind 11.000 euro. Cetăţeanul român, unul dintre cei mai săraci şi mai furaţi cetăţeni ai Uniunii Europene , îi plăteşte salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene. Apoi, îl pensionează anticipat, cu 10-15 ani înainte de a ieşi el însuşi la pensie, şi îl plăteşte cu şi mai mulţi bani decât îl plătea în perioada activă. Pensia specială din magistratură se calculează ca 80% până la 100% din veniturile brute ale ultimei luni de activitate, ceea ce reprezintă mai mult decât veniturile nete din perioada activă. Valoarea medie a pensiei încasate de magistraţii români este, astăzi, după impozitare, 17.840 de lei, pe când valoarea medie a pensiei din sistemul public este de 1.580 de lei, de 11,3 ori mai mică decât media din magistratură. Spre deosebire de cetăţeanul obişnuit, care se poate pensiona abia la 63, respectiv, la 65 de ani, în funcţie de sex, magistratul se poate pensiona chiar şi înainte de a împlini vârsta de 50 de ani.
- În Portugalia, magistraţii se pot pensiona abia la 65 de ani. Iar ca să îşi primească pensia trebuie să fi acumulat 40 de ani în câmpul muncii, dintre care 25 în magistratură. Condiţia celor 40 de ani în câmpul muncii nu există în legislaţia românească.
- În Germania, vârsta retragerii din activitate pentru magistraţi este între 65 şi 67 de ani, potrivit unui răspuns primit de RISE de la Asociaţia Judecătorilor Germani.
- În Austria, un raport al guvernului spune că vârsta de pensionare a magistraţilor este de 63 şi 6 luni.
- În Franţa, în urmă cu zece ani, o situaţie informativă întocmită de Uniunea Sindicatelor din Magistratură vorbea despre o vârstă minimă de pensionare de 60 de ani, care ar fi urmat să crească la 62 de ani, iar perioada de cotizare necesară pentru a avea dreptul la o „pensie plină” era de 40 de ani.
- În Bulgaria, vârsta standard de pensionare a magistraţilor este de 61 de ani şi 3 luni pentru femei şi de 64 de ani şi 3 luni pentru bărbaţi, potrivit unui răspuns oferit RISE de către Institutul pentru Iniţiative Juridice de la Sofia.
Cel mai bogat pensionar tânăr
Daniel Morar a fost procuror-şef la DNA între 2005 şi 2012 şi este, începând cu 2013, unul dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. În 2015, Morar avea 49 de ani şi îi mai rămăseseră încă şapte ani de activitate din mandatul de la CCR. Pentru că împlinise 25 de ani în magistratură, a putut să „iasă” la pensie! Pensia i-a fost calculată ca 80% din veniturile brute care îi erau trecute, în momentul acela, în statele de plată de la Curtea Constituţională. Cu alte cuvinte, peste noapte, Morar a devenit şi angajat al CCR, şi pensionar CCR! Anul trecut, plătit fiind în această dublă partidă, şi ca pensionar, şi ca angajat CCR, Morar a încasat 11.000 de euro pe lună de la statul român. An de an, se recalculează, indexându-se cu câte un procent, pentru fiecare nou an pe care Morar îl petrece în magistratură. „Aceasta este legea şi fiecare profită de ea, inclusiv eu. Nici dacă aş vrea, nu aş avea cum să cer să mi se calculeze o altă pensie decât pensia de magistrat. Nu noi, magistraţii, am făcut această lege, ci Parlamentul” este explicaţia lui Morar.