-
Castelul construit de Grigore Brâncoveanu a intrat în proprietatea Comunei Sâmbăta de Sus
-
De la Preda Brâncoveanu, domnitorul Constantin Brâncoveanu sau banul Grigore Brâncoveanu, castelul a ajuns depozit de fructe pentru regimul comunist
-
Palatul a avut 2 mari restaurări, Mitropolia Sibiu la 1925 și o firmă locală în 2010
Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus a intrat în proprietatea comunei, după 2 ani în care Primăria Sâmbăta de Sus a reușit să obțină documentele oficiale legate de proprietarii și administratorii care s-au perindat la acest castel. O muncă grea, așa cum explică primarul comunei, Nicolae Morariu.
- ,,Am luat pas cu pas căutările. La arhivele statului am dat de firul aparteneței obiectivului după care am continuat pe documente. De 2 săptămâni avem acest frumos castel în proprietatea comunei așa cum era normal fiind pe raza comunei noastre. Castelul a fost déjà intabulat. Va fi foarte greu pentru comună dacă ținem cont că bugetul local este redus, dar vom căuta fonduri externe pentru a investi și a-l reda circuitului turistic“ a declarat primarul comunei, Nicolae Morariu.
Istoria palatului de la Sâmbăta de Sus
Palatul de la Sâmbăta de Sus este legat de familia brâncovenilor care era foarte atașată de zona Făgărașului. La 11 martie 1654, vornicul Preda Brâncoveanu primește de la Susana Lorantfi, văduva principelui maghiar Gheorghe Rakoczi, o moșie la Sâmbăta de Sus, drept garanție pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase. Așa a intrat moșia în posesia boierului muntean care a construit aici un conac și o biserică din lemn. Când a fost instalat principe Mihail Apaffy, acesta confiscă moșia. În anul 1701, domnitorul Constantin Brâncoveanu, nepot al lui Preda Brâncoveanu, reușește să ia această moșie ca ,,drept de refugiu pentru sine și familia sa, în caz de nevoie“. Astfel conacul lui Preda Brâncoveanu este transformat în palat domnesc, iar în locul bisericii de lemn este construită o mănăstire din piatră și cărămidă. Astăzi, se mai păstrează din vechiul conac doar poarta de intrare, o poartă monumentală din piatră. ,,Am acoperit zidurile vechii porți și vom căuta niște specialiști, cel mai probabil de la Alba Iulia, care să restaureze poarta. Lângă acea poartă se afla vechiul palat, dar nu a rămas nimic din el“ a explicat primarul Nicolae Morariu. Se presupune că ar fi fost ultimul dintre palatele construite de domnitor, arhitectura sa fiind asemănătoare cu palatele brâncovenești Mogoșoaia și Potlogi.
Pivnițele palatului ne amintesc de Brâncoveni
După moartea lui Constantin Brâncoveanu, domeniul de la Sâmbăta de Sus este amanetat unui negustor din Sibiu, Dumitru Marcu. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele. Abia la începutul secolului XIX, în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu readuce moșia la viață, construind la vreo 200 de metri de vechea reşedinţă brâncovenească un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania, la construcția căruia utilizează elemente decorative din vechiul palat. Din testamentul banului Grigore Brâncoveanu reiese că ansamblul de la Sâmbăta de Sus era compus din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini. La reforma agrară din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moşia din proprietatea Bisericii Greco-Catolice unde ajunsese la 1835 în proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat în întregime, iar în 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară.
Comuniștii au transformat castelul în depozit de fructe
După 1948, domeniul a fost naționalizat de comuniști, iar în anii ’70, palatul a intrat în proprietatea Întreprinderii Agricole de Stat, fiind transformat în depozit de fructe, destinație pe care a avut-o până în anii ’90. În această perioadă, castelul a ajuns într-o stare avansată de dregradare. Totuși, Ministerul Culturii a inițiat un proiect de cercetare, restaurare și consolidare, palatul urmând să devină casă de odihnă pentru oameni de cultură, dar din lipsă de fonduri proiectul a fost încredințat primăriei locale.
Deși restaurat, castelul a fost lăsat în paragină vreme de un deceniu
Printr-o hotărâre de consiliu, în 2006, autoritățile locale au încheiat un parteneriat cu o firmă privată căreia i-a fost concesionat domeniul pentru 49 de ani cu o redevență anuală de 10.000 euro. Firma propunea atunci un proiect de restaurare a castelului și transformarea lui într-un hotel de patru stele și restaurant. Au fost accesate fonduri europene, restaurarea însemnând un million de euro. La nivelul anului 2010, castelul se asemăna cu cel din vremea Brâncovenilor și era redat circuitului turistic. Dar lucrurile nu au mai continuat în această direcție. Firma a intrat în insolvență și nu a mai continuat reamenajarea palatului. N-a plătit nici redevența pentru niciun an în care concesionase castelul, ajungând la o datorie de peste 600.000 lei. Primăria Sâmbăta de Sus nu s-a mai uitat vreme de un deceniu spre acest monument istoric, lăsându-l la voia întâmplării. S-a înscris însă la masa credală a firmei concesionare și a recuperat peste 100.000 de lei din creanță. Și atât. Castelul este monument istoric sub codul LMI: BV-II-a-A-11815 cu denumirea ,,Ansamblul palatului Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, sec. XVIII – XIX“.
Lucrări urgente cu bani de la bugetul local
După ce ansamblul brâncovenesc a fost înscris în Ruta castelelor pentru promovare cu fonduri PNRR, am vizitat domeniul de la Sâmbăta de Sus, primarul Nicolae Morariu făcând oficiile de gazdă.
- ,,Cu sprijinul CJ Brașov am înscris palatul în Ruta castelelor pentru promovare. Ne doream să beneficiem și de fonduri pentru restaurare, dar la momentul depunerii cererii nu eram proprietari, o condiție impusă în ghidul de finanțare. Din punct de vedere juridic, comuna Sâmbăta de Sus fiind acum propritară a castelului, încercăm să găsim fonduri pentru a reda obiectivul circuitului turistic. Până atunci, din bugetul local vom face reparații pentru a stopa degradarea lui, mă refer la umezeala dată de ploi. Vom repara scocurile care fiind deteriorate, apa a curs pe pereți și s-a infiltrate în ziduri, afectând zugrăveala interioară. Partea cea mai grea a fost făcută de firma care a concesionat, consolidarea zidurilor. Păcat că a fost vandalizată clădirea, au fost sparte geamurile, s-au furat candelabrele, prize, au făcut și foc pe jos în sălile castelului, etc. Am montat camera de luat vederi pentru a apăra monumentul de rău făcători. Până la iarnă vrem să facem aceste lucrări“ explică primarul Morariu.
Castelul este înconjurat de 3 ha de teren
În prezent, ansamblul curţii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus este alcătuit din palatul construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Grigore Brâncoveanu, renovat în 2010, două anexe una fiind vechea casă a paznicilor şi din poarta de piatră de acces în incintă, care păstrează piese bogat decorate ale ansamblului edificat de Constantin Brâncoveanu.
- ,,Pavimentul din dale din fața intrării în palat este cel vechi care s-a păstrat. Și intrarea în pivnițe, pe partea stângă a palatului, s-a păstrat de atunci. Pivnițele sunt rămase din vechiul palat construit de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1708. Sunt două pivnițe mari cu patru încăperi acoperite cu calote susţinute de arcuri. Pivnițele sunt deosebite și bine conservate“ explică primarul Nicolae Morariu. Domeniul are o suprafață de 3 hectare de teren dispuse de jur împrejurul castelului. ,,Lângă acest domeniu primăria mai are 5 ha de teren, în total sunt 8 hectare pe care le putem folosi. Putem organiza aici festivaluri, concerte și orice fel de evenimente care pot atrage turiștii la Sâmbăta de Sus. Acest domeniu brâncovenesc este un mare plus pentru comuna noastră, mai ales că drumul este déjà deschis de Mănăstirea Brâncoveanu din zona turistică a comunei. La hramurile mănăstirii, sunt două, vin peste 20.000 de oameni din toată țara“ spune primarul comunei Sâmbăta, Nicolae Morariu. (Lucia BAKI)
