În perioada 21-22 septembrie a.c. s-a desfășurat la Mamaia cel de-al XXVIII-lea congres al AFDPR, la care au participat atât membrii asociației, dar și urmași de foști deținuți politici. Cu această ocazie s-a supus votului propunerea asociației pentru funcția de subsecretar de stat care să-l înlocuiască pe dl. Octavian Bjoza, demis brutal din funcție de fostul premier Cîțu, printr-un ordin emis noaptea ca hoții. Numai că propunerea unei părți a membrilor AFDPR este sfidătoare, Leonard Câmpeanu a fost membru PCR. Cu alte cuvinte, dl Octav Bjoza a fost dat afară din Guvern pentru a fi înlocuit cu un comunist. Înainte de acest congres, o delegație din cadrul AFDPR s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă, tot pe acest subiect. Președintele Octav Bjoza a relatat cum s-a derulat evenimentul de la Mamaia.
Protestul președintelui AFDPR, Octav Bjoza
,,Candidații propuși pentru funcția de subsecretar de stat în cadrul congresului AFDPR de la Mamaia au fost: Niculina Moica (fost deținut politic), Chitimia (fost deținut politic) și Leonard Câmpeanu (deportat). La vot au participat de această dată și urmașii (deși nu au drept de vot statutar) și care nu contestă că o problemă fundamentală existența unui fost membru de partid ca reprezentant al AFDPR. Atitudinea tinerilor a fost una sfidătoare, agresiv verbal, susținând că acum ei sunt mai mulți, iar foștii deținuți trebuie să li se supună. Cu atât mai mult cu cât Câmpeanu a spus că nu dorește să candideze, totuși el s-a regăsit pe buletinele de vot (făcute pe genunchi) și fără a exista un proces verbal al comisiei de vot care să ateste rezultatele. Câmpeanu este cel care pe 2 august 2021 (când am avut AVC-ul) a sunat la ambulanță și acum mă acuză „Dle Bjoza, ce faceți, eu v-am salvat atunci și acum dvs mă omorâți?!” (profesional, evident, pentru că îl demasc ca membru PCR în drumul său către funcția din Guvern)“ a explicat Octav Bjoza. Octav Bjoza a contestat la Judecătoria Sector 3 București congresul de la Mamaia din septembrie 2022.
Contestația în instanță a președintelui AFDPR
,,Subsemnatul, OCTAV BJOZA, domiciliat în Brașov, oraș Ghimbav, str. Lungă, nr.15, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la adresa sus-menționată, în calitate de fost deținut politic (1958-1962) și de președinte al Filialei AFDPR Brașov, vă aduc la cunoștință următoarele fapte și formulez prezenta contestație: În perioada 21-22 septembrie 2022, la Mamaia (Hotel „Aurora”), a avut loc cel de-al XXVIII-lea Congres al Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România – AFDPR,cu următoarea ordine de zi:
- Darea de seamă a Raportului financiar;
- Darea de seamă a activității președintelui interimar al AFDPR, dl. Sergiu Rizescu;
- Discuții tehnice despre proiectul de statut (propunere acceptată de delegații la Congres).
Ordinea de zi a Congresului nu a fost nicidecum respectată, fiind deturnată prin supunerea la vot a unui reprezentant al AFDPR care să fie propus domnului Prim-Ministru Nicolae Ciucă, în vederea ocupării funcției de Subsecretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 – SSRML.
În acest context, menționez că:
- Includerea pe ordinea de zi a Congresului a acestui subiect nu a fost nici propusă și nici votată de către participanți;
- Nu au existat buletine de vot care să confirme votul exercitat (ci doar hârtii imprimate cu numele a 3 candidați, distribuite neuniform delegaților, astfel încât unii dintre aceștia au avut la dispoziție mai multe asemenea imprimate, pe care să le introducă într-o „urnă” improvizată dintr-o cutie de carton, iar alții au primit câte un imprimat de persoană);
- Votul exercitat nu a fost legitim și statutar, mai exact, votanții ce reprezintă copiii-urmași (beneficiari ai art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990) nu au drept de vot, fiind cel mult membri simpatizanți fără drept de vot ai AFDPR, conform statutului actual al Asociației, aflat în vigoare la data de 21 septembrie 2022. Pentru a fi statutar, un eventual vot trebuia să fie dat numai de Președinții de Filiale prezenți la Congres și de persoanele împuternicite în scris să-i reprezinte pe aceștia, în cadrul unui proces de votare care să fi fost anunțat și cunoscut în prealabil, din timp, printr-o ordine de zi prestabilită.
- Nu există și nu s-a întocmit un proces-verbal al Comisiei de votare, la data de 21 septembrie 2022 (adică, în ziua votului), care să ateste validarea statutară a votului oferit d-lui Leonard Câmpeanu (președinteinterimar la FilialaAFDPR București).
- Propunerea domnului Leonard Câmpeanu, vicepreședinte interimar (din 2020) al Filialei AFDPR București, pentru ocuparea funcției de Subsecretar de Stat la Secretariatul de Stat este o rușine pentru noi, foștii deținuți politici, în contextul în care acesta a ascuns faptul că a fost membru al PCR în CV-ul prezentat Primului Ministru Nicolae Ciucă. Este exclus ca foștii deținuți politici să fie reprezentanți la nivel de Guvern al României de un fost membru al Partidului Comunist Român! Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ruptura dintre AFDPR și Guvern ar fi iremediabilă, iar funcția de Subsecretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1944-1989 (post înființat și dedicat nouă, celor din temnițele comuniste) nu și-ar mai avea scopul și menirea! Foștii deținuți politici ar fi umiliți prin numirea unui fost membru PCR ca reprezentant al lor, iar miile de foști deținuți politici care nu mai sunt printre noi, dar nu au ezitat o clipă să își dea viața cu demnitate pentru patrie și credința lor, se răsucesc în mormânt în cazul unei astfel de decizii a Primului Ministru Nicolae Ciucă, decizie care nu ar trebui să fie luată în urma unui vot nestatutar, care a fost manipulat în mod grosolan!
Având în vedere toate cele expuse anterior, solicit, doamnă Președinte al Judecătoriei Sector 3, deschiderea unei acțiuni de invalidare în instanță a așa-numitului vot pentru desemnarea unui reprezentant al AFDPR care să fie propus pentru funcția de Subsecretar de Stat, în urma desfășurării lucrărilor Congresului al XXVIII-lea al AFDPR. De altfel, nu poate fi întocmit corect, legal și statutar, iar prin urmare nu poate fi acceptat de instanța de judecată, niciun proces-verbal prezentat în numele Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România, AFDPR, care să consemneze validitatea și legalitatea unei activități complet nestatutarea Congresului, constând în desemnarea printr-un așa-numit„vot” a unui candidat la funcția de Subsecretar de Stat, candidat în persoana d-lui Leonard Câmpeanu, care a fost membru PCR! Ing. Octav Bjoza, Președinte AFDPR, Filiala Brașov“
Funcții deținute de Octav Bjoza
- Președinte, în perioada 2008-2021, al Asociației Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România – AFDPR. Președinte în funcție al AFDPR până la organizarea statutară a următorului Congres de alegeri în anul 2023 și Președinte al AFDPR – Filiala Brașov;
- Subsecretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în baza publicării numirii în Monitorul Oficial nr. 721 din 1 octombrie 2014, prin Decizia nr. 277 din aceeaşi zi, semnată de Primul Ministru, Victor Ponta. Preşedintele AFDPR, Octav Bjoza, a fost numit în funcţia de Subsecretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 și a avut cel mai lung mandat de Subsecretar de Stat într-un Guvern în ultimii 20 de ani (6 ani, 5 luni și 15 zile), fiind prezent în Guvernele Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă și Cîțu – până în momentul demiterii din această funcție în urma publicării comunicatului AFDPR (din data de 12.03.2021).
Până în prezent, funcția de Subsecretar de Stat – funcție apolitică, destinată reprezentării foștilor deținuți politici la nivel de Guvern, de către o persoană cu adevărat reprezentativă din rândul acestora, care nu a făcut compromisuri și nu a avut trecut comunist – a rămas vacantă. Facem precizarea că, potrivit HG nr. 563/2014 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 (republicată), la art. 5 alin. (5) se prevede că „Secretarul de stat este ajutat în activitatea sa de un subsecretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului”. În consecință, doar Prim-Ministrul Guvernului României are atribuția desemnării, numiriisau eliberării din funcție, atribuție care, indiferent de cutumă (subsecretarul de stat este un fost deținut politic, așa cum secretarul de stat provine din rândul revoluționarilor), trebuie exercitată în mod liber și fără constrângeri sau impuneri. În ceea ce ne privește, dacă numirea în funcție a domnului Octav Bjoza s-a făcut fără constrângeri, persoana și personalitatea domniei sale făcând cinste oricărui Guvern, eliberarea din funcție (demiterea) s-a făcut prin constrângere, fostul premier Florin Cîțu exercitându-și prerogativele în acest sens, ca urmare a presiunilor exercitate de un consilier onorific, reprezentant special al Guvernului, în urma publicării comunicatului AFDPR din data de 12.03.2021. Considerăm astfel că atribuția actualului Prim-Ministru al Guvernului României privind numirea subsecretarului de stat care să-i reprezinte pe foștii deținuți politici nu poate fi deturnată sau manipulată printr-o propunere de nominalizare, validată în instanță,a unei persoane care nu este fost deținut politic, ba mai mult și în mod de neconceput pentru noi, foștii deținuți politici, care are calitatea de membru al PCR, calitate recunoscută public de dl. Leonard Câmpeanu, inclusiv la Congresul al XXVIII-lea al AFDPR!
Octav Bjoza – preşedintele AFDPR
S-a născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi, fiul lui Ioan şi al Georgetei, de naţionalitate română şi religie ortodoxă. Din anii 1941-42 se stabileşte cu familia în zona Braşov, tatăl fiind CFR-ist. Este absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (1956). Între anii 1957-58 îl găsim student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alţi 14 elevi, studenţi şi muncitori din organizaţia anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Braşov, care avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenţei”. La Iaşi este anchetat de cpt. David Isidor si de către lt. maj. Gaşparovici Eugen, apoi foarte scurt la Securitatea URANUS din Bucureşti de către cpt. Gheorghe Enoiu şi în final la Securitatea din Braşov de către lt. maj. Traian Urzică şi mr. Stelian Alexandrescu. A fost judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, prin sentinţa nr. 672/10.10.1958 pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale. Preşedintele completului de judecată a fost faimosul maior de justiţie Dragoş Cojocaru, cel care a trimis la moarte loturile de luptători anticomunişti ale maiorului Nicolae Dabija, Ion Gavrilă Ogoranu şi altele. Pedepsele fiind exagerat de mari, în comparaţie cu faptele comise, la 9 februarie 1962, prin decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române (RPR), Colegiul Militar, admite recursul declarat de Procurorul General al RPR, casează sentinţa de mai sus şi îl condamnă la 4 ani temniţă grea. A trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării ca Bacul „4” şi Periprava – Secţia Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962. S-a căsătorit imediat cu prietena sa, Carmen Sireteanu, care l-a aşteptat cei 4 ani, cu care va avea un fiu, pe Mircea. A fost împiedicat să reia studiile superioare. De nevoie, împreună cu soţia, urmează cursurile unei şcoli tehnice postliceale de instalaţii pentru construcţii civile şi industriale (curs de zi de 3 ani), între anii 1962-1965.
După ce din anul 1965 s-a permis reluarea cursurilor superioare, în 1966 dă examen de admitere şi intră la Facultatea de Electromecanică din cadrul Universităţii din Braşov, pe care a absolvit-o în anul 1972.
Este autorul următoarelor cărţi:
- GARDA TINERETULUI ROMÂN, (Istoria unei organizaţii anticomuniste, 1956-1958), trei ediții, 1998, 2008 şi 2010 (revăzută şi completată) ;
- VICTIME ŞI CĂLĂI, vol. I, în 2010 ;
- OCTAV BJOZA ÎN MASS MEDIA, volumele I şi II, în 2010.
- A prefaţat şi tradus în trei limbi străine ALBUMUL IMAGINI DIN GULAGUL ROMÂNESC de RADU BERCEA, în 2010.