Pe timpul evenimentelor din decembrie 1989 conducerea Armatei a fost preluată de foşti generali, de regulă absolvenţi de studii în URSS, care au fost înlăturaţi din funcţii şi numiţi în diferite sectoare economice. Este vorba despre gen. col. Nicolae Militaru şi gen.lt.Vasile Ionel, gen.lt. Gheorghe Logofătu, gen.mr. Marin Pancea, gen.lt. Nicolae Eftimescu, comandor Emil Cico Dumitrescu, col. Dumitru Penciuc. Toţi vor beneficia de avansări şi numiri în funcţii de decizie. Pe timpul desfăşurării evenimentelor vor fi activaţi şi promovaţi în funcţii următorii generali trecuţi în rezervă, fiind suspectaţi de legături cu serviciile sovietice GRU sau KGB – gen.lt. Paul Romano Cheler, gen.lt. Jean Moldoveanu, gen.lt. Marin Ghe. Bălteanu, gen.lt.Ioan Bucur Bordei, gen. mr. Liviu Traian Ciubancan, gen.mr Ştefan Kostyal, gen. mr. Horia Opruţă, gen. mr. Dumitru Pletos, gen. mr.Gheorghe Constantin Popescu şi cam. Nicolae Ghe. Hîrjeu. La începutul anului 1990, o mare parte dintre aceştia vor fi trecuţi din nou în rezervă, urmare a revoltei cadrelor din M.St.M. Din rândul acestora vor fi înaintaţi în gradul de general cu patru stele următorii:
- Nicolae Militaru: s-a făcut vinovat de masacrele de la M.Ap.N.- unde au fost ucişi militari USLA comandaţi de lt. Col. Trosca -şi de la Otopeni unde au fost ucişi militari din trupele de securitate şi de asasinarea generalilor Nuţă-Mihalea. A iniţiat acţiunea de avansare la excepţional a peste 7.000 cadre, pe criterii clientelare, nespecifice sistemului militar, care va avea un efect dezastruos pe termen lung asupra organismului militar.
- Vasile Ionel: a fost acuzat în anul 1978 că a subminat economia naţională şi capacitatea de apărare favorizînd ,,importul de tehnică de luptă de aviaţie din URSS, tehnică învechită moral” dar la un preţ de achiziţie ca al tehnicii de ultimă generaţie. Ca secretar al CSAT, consilier prezidential pe probleme de aparare, a dat acordul politic al preşedinţiei pentru semnarea, în 1994, a înţelegerii privind legătura telefonică directă Cotroceni-Kremlin („Firul roşu”).
- Emil Cico Dumitrescu: la TVR, în ziua de 22 decembrie 1989, a chemat unităţi din ţară să apere capitala. În perioada 1996-2000, a fost cercetat pentru „subminarea puterii de stat” prin modul în care s-a implicat în mineriada din 13-15 iunie 1990.
- Mihai Aron: la data de 30 decembrie 1989 a fost avansat la gradul de amiral, fiind numit în funcţia de comandant al Marinei Militare Române. A fost eliberat din funcţie la data de 12 aprilie 1990, după care a fost numit în funcţia de consilier principal al ministrului la Grupul de consilieri al M.Ap.N. (12 aprilie – 2 mai 1990), apoi de preşedinte al Comisiei Superioare a M.Ap.N. (2 mai – 2 iulie 1990). Amiralul Mihai Aron a fost trecut în rezervă la data de 2 iulie 1990.
- Paul Romano Cheler: a participat la complotul organizat în anul 1984 de generalul Ion Ioniţă. A fost reactivat în 28 decembrie 1989 îndeplinind funcţiile de comandant al Diviziei 57 Tancuri, comandant al Armatei a II- A şi comandant al Armatei a IV-a. El şi-a făcut cunoscute vederile naţionaliste, criticând reforma forţelor armate române conform criteriilor NATO, precum şi ideea reconcilierii româno-maghiare.
- Dumitru Penciuc: activat în decembrie 1989 va îndeplini funcţii în MI- şef stat major IPG, comandant al Trupelor de Pază şi Ordine din MAI, adjunct al ministrului şi şef de Stat Major al MI. A fost învinuit în dosarul penal ,,Mineriada 13-15 iunie ’90”, sub acuzaţia de subminare a puterii de stat şi instigare la lipsire de libertate.
Au mâinile pătate de sângele românilor ucişi în Decembrie 1989
În timpul represiunii din perioada 16-22 decembrie 1989 au murit mulţi români, în special tineri. Nici astăzi nu s-a aflat adevărul şi nu se cunoasc vinovaţii. În perioada respectivă au fost însă militari cu funcţii care au fost implicaţi în acţiuni controversate.
- Vasile Milea: Vinovat pentru tranformarea armatei în principal forţă de represiune. A emis la 17 decembrie 1989 ora 13.30 ordinul în 14 puncte prin care militarilor li se ordona să folosească armamentul din dotare împotriva demonstranţilor. A condus personal represiunea de la Intercontinental în noaptea de 22 decembrie 1989. Pentru aceste fapte a fost avansat p.m. general cu patru stele şi declarat erou.
- Victor Atanasie Stănculescu: Generalul care şi-a pus piciorul în ghips de frica lui Ceauşescu. Pentru activitatea de la Timişoara a fost condamnat la 15 ani închisoare. Vinovat pentru emiterea NT nr. 39 din 22 decembrie 1989, prin care ordona scoaterea din nou a militarilor din cazărmii, cu ordinul de a face uz de armă împotriva manifestanţilor. A regizat şi executat cel mai ruşinos asasinat politic din istoria României – execuţia în ziua de Crăciun a soţilor Ceauşescu.
- Viorel Bîrloiu: Fost secretar UTC al Şcolii de ofiţeri activi N Bălcescu-Sibiu şi instructor UTC la Comandamentul Infanteriei şi Tancurilor, locotenentul colonel Bîrloiul era în 1989 comandantul Brigăzii de Vînători de Munte din Alba Iulia. A coordonat acţiunile în această garnizoană şi în Cugir soldate cu 6 morţi şi 13 răniţi.
- Eugen Manolache Bădălan: Şef de stat major al Diviziei Mecanizate din Oradea, în perioada 17 – 20 decembrie 1989 a coordonat acţiunile detaşamentului Regimentului Mecanizat din Arad la Timişoara. În perioada 21-22 decembrie a condus activitatea detaşamentelor din unităţile din Arad, Lipova şi Ineu, ordonînd acţiunea în forţă împotriva demonstranţilor. În perioada 22 decembrie1989 – 24 octombrie 1992 este avansat în gradele de locotenent colonel, colonel şi general de brigadă.
- Costantin Degeratu: ofiţer în comandamentul Armatei a IV-a, a întocmit, la ordinul generalului Iulian Topliceanu, în ziua de 20 decembrie, harta desfăşurării detaşamentelor militare în Cluj. În acţiunile represive desfăşurate de militarii aflaţi în aceste dispozitive 26 persoane au fost ucise şi alte 86 rănite. A încercat să împiedice aflarea adevărului despre aceste evenimente. În 19 noiembrie 1997 emite Ordinul Circular nr. 522 prin care ,,se suspendă temporar” dreptul tuturor angajaţilor din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informaţii cu privire la „activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989”.
- Tiberiu Costache: Aflat la comanda Diviziei 57 Tancuri a coordonat acţiunile militarilor din subordine pentru înăbuşirea manifestaţiilor din Bucureşti în 21 decembrie 1989 şi acţiunile acestora împotriva teroriştilor. În perioada 22 decembrie 1989 – 07 mai 1990 a fost avansat în gradele de colonel şi general maior.
- Mircea Mureşan: În perioada Revoluţiei din decembrie 1989 ca şi comandant al regimentului de tancuri din Pantelimon, a participat la împrăştierea manifestanţilor în 21 decembrie şi este acuzat că a ordonat deschiderea focului cu tunurile de pe tancuri asupra Bibliotecii Naţionale, rezultând distrugerea a peste 500.000 cărţi rare şi manuscrise unicat. În perioada 22 decembrie 1989- 09 mai 1992 este avansat la gradele de locotenent colonel, colonel şi general maior.
- Dumitru Venicius Iliescu: Fost secretar UTC, căpitanul Dumitru Iliescu, proaspăt ales în funcţia de instructor cu probleme de propagandă la Regimentul 2 Mecanizat, va participa în 21 decembrie la împrăştierea manifestanţilor din zona Intercontinental. Din 22 decembrie se ataşează grupului din jurul lui Ion Iliescu, având o carieră fulminantă.
Teroriştii, pretext pentru incidentele sângeroase soldate cu morţi
Surprinde numărul mare al celor care au fost implicaţi în organizarea, conducerea şi executarea represiunii din 16-22 decembrie şi în desfăşurarea unor activităţi controversate după 22 decembrie 1989 şi care ulterior au fost avansaţi în gradul de general cu patru stele. Asta în condiţiile în care niciun militar care a refuzat să execute astfel de ordine nu a fost avansat la excepţional. Există doar o excepţie, care întăreşte de fapt regula, Viorel Oancea, care abia în anul 2009 a fost avansat în gradul de general de brigadă, după ce a fost cooptat în partidul aflat la putere.
- Vasile Jenică Apostol: Şef de stat major al Diviziei Mecanizate din Brăila, a fost implicat în organizarea acţiunii militarilor din subordine în garnizoanele Brăila, Galaţi Focşani şi Rîmnicul Sărat. În perioada 23-30 decembrie 1989 în Brăila, incidentele armate s-au soldat cu un număr de 42 morţi şi 99 răniţi. A fost implicat în arestarea –eliberarea gen. Pancea Marin cel care se autoproclamase comandantul militar al Brăilei. În anul 1990 primeşte gradele de colonel şi general de maior.
- Nicolae Păştinică: A acţionat în decembrie1989, la Buzău, fiind în dezacord cu gen . Ion Dîndăreanu, comandantul său direct.
- Dumitru Cioflină: A scăpat de acuzaţia de colaborare cu un ziarist englez care fusese declarat persoană indezirabilă în România, pentru activitatea de culegere de informaţii militare, cu ajutorul naşului său, generalului Vasile Milea. Fostul aghiotant al generalului Nicolae Militaru, a avut o activitate controversată după 22 decembrie 1989- vezi cazul Brădeşti, când din ordinul său au fost ucise 2 persoane şi rănite alte 7. În perioada 22 decembrie 1989- 02 februarie 1990 este avansat colonel şi general maior.
- Următorii generali şi colonei se fac vinovaţi de coordonarea, supravegherea şi apărarea necorespunzătoare a spaţiului aerian al României: general maior Iosif Rus, general colonel Mircea Mocanu, coloneii Ion Magdalena şi Mihai Iliescu. În plus generalul Iosif Rus este acuzat că a favorizat producerea incidentelor de la Otopeni, doborârea elicopterului care transporta pe generalii Nuţă şi Mihalea, avionului AN-24 şi a bombardării cimitirului Ghencea Militar de către elicopterele de la Boteni.
- Generalul colonel Mircea Mocanu este acuzat ca a aprobat intervenţia elevilor de la Şcoala de Ofiţeri Activi de Artilerie şi Radiolocaţie împotriva demonstranţilor din centrul municipiului Braşov în ziua de 21 decembrie 1989. Până la sfârşitul anului 1991 conform declaraţiei generalului Nicolae Spiroiu un număr de peste 7000 de cadre au beneficiat de avansări la excepţional, în cea mai mare parte nemeritate. Primul avansat la excepţional este însăşi colonelul Nicolae Spiroiu în 28 decembrie 1989 urmat de: Gheorghe Iordachi Grigoraş (11ianuarie 1990), George Ioan Dănescu (27 noiembrie 1990) Mihail Eugeniu Popescu (29 noiembrie 1991) Gheorghe Bucşe (24 octombrie 1992). Cantraamiralul Gheorghe Anghelescu va fi numit la 01 aprilie 1990 comandant al Marinei Militare, iar colonelul Nicolae Berechet va fi numit şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Argeş. Maiorul Mircea Chelaru, fostul aghiotant al generalului Ion Gheorghe, şeful cercetării Diviziei 57 Tancuri în decembrie 1989, este avansat locotenent colonel şi colonel pînă la şfîrşitul anului 1990 şi promovat ca director al Diviziunii III de contraspionaj la SRI, ulterior fiind numit ca ataşat militar aero şi naval al României în Iordania. Este acuzat de colegii din CADA că a fost sluga credincioasă a lui Victor Atanasie Stănculescu şi a contribuit la distrugerea acestei mişcări.
Avansări pe viteză înainte după Decembrie 1989
În perioada comunistă, obţinerea gradelor de la sublocotenent la colonel s-a făcut în perioade extrem de scurte: Vasile Milea (13 ani, cu obţinerea a două grade în 1949- slt şi lt- şi în 1952- lt.maj şi cpt.), Victor Atanasie Stănculescu (11 ani cu obţinerea a două grade- slt. şi lt – în 1949 şi lt.maj şi cpt în 1952) Vasile Ionel (11 ani), Paul Romano Cheler (13 ani), Mihai Aron (16 ani). În timpul şi în perioada imediat următoare evenimentelor din Decembrie unii militari au avut parte de avansări spectaculoase: Nicolae Spiroiu (general maior -28.12.1989 şi general locotenet – 13.05. 1991), Vasile Jenică Apostol (lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.02. 1990), Dumitru Cioflină (lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.02. 1990), Tiberiu Costache (lt.col -decembrie 1989, colonel- ianuarie 1989, general maior-07.05. 1990), Mircea Mureşan (maior-decembrie 1989 – general maior-09.05. 1992), Eugen Manolache Bădălan (maior-1989- general maior 24.10.1989), Nicolae Păştinică ( locotenent colonel 1989- general maior 21.11.1991), Emil Cico Dumitrescu (colonel – decembrie 1989- amiral – 14.06.1995). Evoluţia cea mai spectaculoasă o va avea însă Dumitru Venicius Iliescu, devenit omul de pază al lui Ion Iliescu, care este avansat de la gradul de căpitan în 1989 la gradul de general maior în 1994. Devenit director al Serviciului de Pază şi Protecţie acesta va fi unul dintre puternicii zilei în perioada mandatelor lui Ion Iliescu. Doi din viitorii generali cu patru stele au fost aghiotanţi ai unor generali din perioada comunistă- Dumitru Cioflină şi Mircea Chelaru.
Afacerile penale ale generalilor de după Decembrie 1989
Un mare număr din generali cu patru stele vor fi acuzaţi de implicare în fapte de corupţie în ultimii 30 de ani.
- Afacerea “Tofan ”– Mihail Eugeniu Popescu şi Eugen Manolache Bădălan (au fost condamnaţi la 4 ani cu suspendare)
- Afacera “Motorola “– Victor Atanasie Stănculescu
- Afacera “Ristop”- Eugen Manolache Bădălan
- Afacera “Schimburi de teren M.Ap.N.- Becali” – Dumitru Cioflină
- Afacera ”Diplome titluri universitare”- Mircea Mureşan şi Eugen Manolache Bădălan
- Afacera ” Răpirea din Irak”- Constantin Degeratu
- Afacera ”Transferuri ilegale la Dinamo”- Nicolae Berechet
- Afacera ”Rompetrol”- Nicolae Berechet
- Afacera ”Schimb teren Vidraru”- Nicolae Berechet
- Afacera ”Fruvimed”- George Ioan Dănescu
- Afacera ”Ţigareta II”- Gheorghe Bucşe
- Afacera ”Banca Internaţională a Religilor”- Gheorghe Bucşe
- Afacera ”Tipografia SPP”- Dumitru Venicius Iliescu
- Afacera ”Case pentru generali”-Constantin Degeratu, Vasile Apostol,Tiberiu Costache,Viorel Bîrloiu, Nicolae Păştinică.
- Afacera “Uzi”- Dumitru Venicius Iliescu
- Afacera ”Automobile blindate pentru SPP”- Dumitru Venicius Iliescu
- Afacerea ”Trafic cu combustibil în Iugoslavia”- Dumitru Venicius Iliescu
- Complicitate cu mafia ţigănească din Strehaia – Dumitru Venicius Iliescu
- Procurarea apartamentului cu 7 camere- Dumitru Venicius Iliescu
- Scandalul “Vila din Mogoşoaia”- Dumitru Venicius Iliescu
- Implicare într-o firmă specializată în comerţul de armament şi tehnică militară, care nu era autorizată de instituţiile româneşti din domeniu- Constantin Degeratu
- Emil Cico Dumitrescu a fost trimis în judecată pentru că a cerut unui afacerist 100.000 dolari ca să-l scape de un dosar penal
- Mircea Chelaru şi Nicolae Spiroiu au fost supravegheaţi de DSM, potrivit căreia “acţiunile acestora prejudiciază cercetarea, înzestrarea şi modernizarea armatei române, dar şi importul şi exportul de tehnică militară”.
- Mircea Chelaru şi Ion Magdalena au acceptat să fie administratorii unei firme controlate de controversatul om de afaceri Sever Mureşan, girând cu numele lor afaceri imobiliare de peste 150 milioane de euro.
- Ion Magdalena a fost acuzat că a muşamalizat probe din dosarul Ţigareta II. (M.F.)