În ultima perioadă, în societate, întâlnim tot mai des termenul de violență domestică. Din punct de vedere legislativ (cf. art. 3. din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, modificată și completată prin Legea nr. 174/2018), violența domestică reprezintă „orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.
În cazul unui actelor de violență domestică, dacă situațiile impun, polițiștii pot emite ordine de protecție provizorii, agresorul având mai multe obligații sau interdicții și totodată sunt mai aspru pedepsiți dacă:
- refuză să fie evacuați temporar din locuință;
- nu permit accesul victimei sau a copiilor în locuința familiei;
- nu respectă limitarea dreptului de folosință asupra unei părți a locuinței comune, astfel încât să nu vină în contact cu victima;
- nu respectă obligația de a păstra distanța minimă stabilită față de victimă, față de reședința sau locul de muncă, ori față de membrii familiei acesteia;
- nu respectă interdicția de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează, ori le vizitează periodic;
- refuză să poarte un sistem electronic de supraveghere;
- contactează, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, victima;
- refuză să predea armele deținute;
- refuză consilierea psihologică, psihoterapia ori internarea nevoluntară dispusă de instanță;
- nu se prezintă periodic, la intervalul stabilit de instanță, la secția de poliție competență;
- nu dau informații polițiștilor despre noua adresă de domiciliu, în cazul în care a fost evacuate din locuința familiei.
Dacă agresorii sunt violenți sau au încălcat obligațiile și restricțiile impuse, față de aceștia se poate aplica masura reținerii preventive pe durata de 24 ore (conf. Art. 209 CPP)
- în exercitarea atribuţiilor de supraveghere a respectării ordinului de protecţie, organele de poliţie pun în aplicare măsuri de prevenire a nerespectării hotărârii, care pot consta în:
- efectuarea de vizite inopinate la locuinţa persoanei vătămate,
- apelarea telefonică de control a victimei/agresorului,
- solicitarea unor informaţii din partea vecinilor, colegilor de la locul de muncă al victimei/agresorului, de la unitatea de învăţământ frecventată de victimă/agresor sau din partea altor persoane care ar putea furniza informaţii relevante,
- orice alte modalităţi specifice activităţii poliţieneşti.
În cazul în care se constată sustragerea de la executarea ordinului de protecţie, va fi sesizat organul de urmărire penală. Sesizarea poate fi făcută atât de către victime cât și de către martori. Încălcarea oricărei măsuri dispuse prin ordinul de protecție provizoriu constituie infracțiunea de ”nerespectare a măsurilor stabilite” și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”(conf. art 196 alin.3 CP). În cazul în care agresorului îi este impus, potrivit legii, să urmeze un program de consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare etc, acesta se poate adresa unui ONG, cabinetelor psihologice sau serviciilor publice de profil.