S-a ales praful de Secţia 431-ALN a Combinatului Chimic Făgăraş, deși a fost inclusă în strategia militară a ţării. Producea nitroglicerină și pulberi explozive, produse care sunt și astăzi la mare căutare. Decidenții de după decembrie 1989 au fost interesați însă să distrugă pentru bani grei, ca apoi să dea frâu liber importurilor. ALN-ul a trecut pe la mai mulţi stăpâni, Ministerul Industiei Chimice, Romarm, UPS, Primăria Făgăraş şi Nitroparc, ultimul valorificînd-o la fier vechi. Despre Secţia 431 sau ALN sau despre altele la fel de importante care au funcţionat pe platforma chimică Nitramonia nu se mai face vorbire niciunde, nu mai prezintă niciun interes pentru nimeni deşi fac parte din istoria militară şi economică a României. După ce au fost distruse printr-un jaf comandat, s-au distrus și toate documentaţiile, informaţiile sau inventarele lor. Totuşi în arhiva Parchetului General al României sunt înregistrate dosare penale care deşi au NUP, pot fi redeschise întrucât infracţiunile săvârşite pentru distrugerea acestor secţii nu se prescriu. Dar cei care au luat parte la jaf sunt direct interesați ca totul să fie dat uitării. De ce fac referire la Secția ALN? Pentru că a fost ultima investiție de pe platforma în care se putea produce nitroceluloză, produse explozibile, atât de necesare României, ca membră NATO. Numai că, pentru comisioane grase, astfel de produse se importă din Serbia via Rusia. Iar instalațiile de la Făgăraș, deși noi, au fost tăiate și vândute la fier vechi.
Secția ALN până la dezmembrare
Nu mai încape îndoială că patrimoniul Secției ALN a fost o afacere pentru cei care au stăpânit-o. Pentru a vedea dimensiunea ,,afacerii“ vom prezenta istoria Secţiei 431-ALN. Avea următoarele instalaţii productive:
– Nitroceluloza
– Două instalaţii de nitroglicerină cu tehnologie Gytorp, care nu au funcţionat niciodată căci se folosea nitrglicerina din Secţia 5 a Nitramoniei.
– Depozit de nitroglicerină
– Distrugerea termică a urmelor de nitroceluloză din acizii uzaţi la nitrare
– Formarea gelatinei din nitroceluloză şi nitroglicerină
– Pastilarea continuă a gelatinei pentru PRTF
– Plastifierea prin vălţuire continuă şi granularea continuă a gelatinei pentru PRTF
– Extruderea continuă a PRTF
– Bancul pentru probe statice a motoarelor de rachete
– Poligonul dinamic Dejani, pentru artilierie şi rachete
Mai existau o sumedenie de clădiri mari, pentru protejarea vaselor imense în care se formau loturile de nitroceluloză ori pasta pentru PRTF, prelucrări mecanice, lotizări, ambalare şi alte operaţii.
- ,,Distrugerea acestor instalaţii prin demontarea principalelor utilaje productive a început după spargerea Combinatului Chimic Făgăraş în Nitramonia şi Uzina de Produse Speciale din iniţiativa directă a fostului prim-ministru de atunci al României, Călin Popescu Tăriceanu. De atunci, gaşca generalilor şi coloneilor din fostul M.Ap.N, sprijinită de slugarnicii lor aghiotanţi din fosta comisie militară de receptie finală a PRTF, a distrus definitiv zestrea tehnică a Secţiei 431-ALN. Colaboratorii lor activi au fost şi directorii numiți aici politic, care şi-au însuşit dintr-un condei 20 de milioane de coroane suedeze” explica fostul director general al Combinatului Chimic Nitramonia, ing. Teodor Şuteu.
Pentru construirea şi punerea în funcţiune a Sectiei 431-ALN, s-au cheltuit :
-330 milioane de lei (an 1975) plătite la T.M.U.C. Bucureşti pentru montajul utilajelor şi legăturilor tehnologice.
-550 mililoane lei pentru utilajele construite în România.
-35 milioane de franci elveţieni pentru importul din R.P.China.
-55 milioane de dolari pentru importul de complectare din Austria, Olanda, Suedia.
-10 milioane de dolari pentru dotarea celor două laboratoare de analize fizico chimice şi structurale a combustibililor reactivi, de artilierie şi explozivi de mare putere, importate din USA, Olanda, RFG.
-15 milioane de dolari pentru dotarea bancului de probe statice, import RFG.
-15 milioane de dolari pentru dotarea poligonului Dejani, import prin Centrul Spaţial European.
-650 milioane de lei plătite catre T.C.I Bucureşti, pentru lucrările de construcţii.
-330 milioane de lei plătite la M.Ap.N pentru cei 1000 militari detaşaţi la Combinatul Chimic Făgăraş timp de trei ani.
- ,, Planul diabolic de jaf la Secţia 431-ALN, conceput de generalul Ilina a început să funcţioneze în 1995, când s-au devastat cele două laboratoare. A urmat nitroceluloza. Din 1995 s-a tot furat din ALN. În 1999 când eu am vizitat amănunţit ALN-urile, nu mai existau utilaje productive, erau numai clădiri în ruină, în care ploua aproape ca afară iar pe acoperişurile lor creşteau pomi şi buruieni. Mai supravieţuiau în imensele clădiri ale fazelor intermediare numai enormele vase metalice, parte din traseele de conducte tehnologice, resturi din foste motoare electrice pentru că bobinajele din cupru erau furate şi multe resturi metalice. Se fura indirect prin societăţi create legal. Cam aşa a distrus generaţia post ’89, ceea ce bunicii şi părinţii lor au edificat timp de peste 70 de ani prin enorme eforturi financiare, foarte multă muncă şi agoniseală chibzuită. Dacă România prin conducatorii ei ar dori să stabilească adevărul în cazul ALN-urilor, s-ar face urgent lumină căci toată documentaţia financiară, economică şi tehnică este păstrată la UPS, RATMIL şi ROMARM“ mai explica fostul director general al Combinatului Chimic Făgăraş, ing. Teodor Şuteu.
Tradiție în fabricarea pulberilor explozive
Producția de pulberi la Făgăraș a început în anul 1939, fiind primele produse fabricate pe platforma chimică. Între 1991 și 2000 a existat o retehnologizare pentru mai multe linii de producție a explozibilor de mare putere, iar, în 2000, a fost dată în funcțiune o instalație de nitrare unde s-a produs TNT. În aceeași perioadă Combinatul Chimic Făgăraș s-a divizat în Nitramonia și Rompiro/Uzina de Produse Speciale, ultima intrând apoi în faliment. Dar UPS a intrat sub controlul Companiei Naționale Romarm în 2001, alături de alte 14 fabrici de explozivi din țară. După falimentul UPS, s-a înființat Fabrica de Pulberi Făgăraș, în 2006, care era singurul producător de explozibili și propulsoare solide din România. Dar pentru Romarm n-a contat că sortimentele de explozivi de la Făgăraș sunt căutate pe piața în domeniu și a lăsat activitatea Fabricii de Pulberi la voia întâmplării. A înregistrat pierderi în fiecare an, iar investițiile promise de Guvern la nivelul a milioane de euro n-au mai fost realizate niciodată. Așa se face că angajații societății, specialiști în domeniu, și-au căutat de lucru în afara granițelor țării. Astăzi, la Fabrica de Pulberi Făgăraș mai sunt sub 200 de angajați. De peste 10 ani, societatea este ținută pe linia de plutire, iar pentru a nu se scufunda, se mai emite câte o OUG prin care se șterg datoriile acumulate. O ultimă procedură de acest fel a fost înregistrată anul trecut când au fost șterse datorii de 137 milioane de lei societăților Romarm, pe listă figurând și Fabrica de Pulberi și Pirochim Victoria.
- „Se impune întărirea capacităţii de apărare a României prin luarea unor măsuri urgente de redresare economico – financiară a operatorilor economici de interes strategic. Cele 10 companii propuse pentru ştergerea datoriilor se încadrează în categoria principalilor furnizori de armament, muniţie şi material de război pentru forţele sistemului naţional de apărare, denumit în continuare FSNA“ se arăta în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Doar vorbe în vânt pentru a se justifica sifonarea banului public.
Pirochim Victoria, societate părăsită
Tot în zona Făgărașului a funcționat și Pirochim Victoria. Istoria Fabricii Ucea începe înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, prin 1936, dar producția de explozibili, produse speciale cum se numeau, începe abia în 1942. În 1991, guvernul a decis să separe produsele speciale de restul fabricii și au transformat această parte într-o filială a Rompiro Făgăraș, ca ulterior să devină filială a Companiei Naționale Romarm. De mai mulți ani însă, societatea înregistrează pierderi, iar pe poarta fabricii n-a mai ieșit niciun produs. Sub așa numita ,,convervare“, aici nu se mai produce nimic. Mai mult, platforma arată părăsită, pe multe clădiri și alei au crescut arbuști. ,,S-a furat tot ce s-a putut“ explică localnicii. La Pirochim sunt încadrate în prezent 73 de persoane.
Doar promisiuni pentru Fabrica de Pulberi
Prin 2019, Romarm avea un plan de investiții pentru industria de apărare în valoare de 173 milioane de lei, iar pentru Fabrica de Pulberi de 27 milioane de lei. Teoretic era în plan concentrarea întregii producţii de explozivi din industria de apărare la Fabrica de Pulberi Făgăraş prin construirea a două instalaţii noi pentru fabricarea de pulberi explozive şi de trotil. Au și fost aprobate studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice pentru aceste instalaţii de producţie. Costurile pentru linia de fabricare a pulberilor explozive erau de 8 milioane de lei, iar pentru instalaţia de trotil la valoarea de 19 milioane de lei, realizarea lor fiind stabilită pentru o perioadă de 3 ani. Acestora se adăuga apoi construirea a încă două instalaţii pentru fabricarea de explozivi militari. S-a mai vorbit și în 2016 despre o noua fabrică de pe platforma chimică de la Făgăraș, invocându-se ,,interesul național“ și ,,dezvoltarea acestei fabrici strategice“. Dar totul a rămas la nivel de teorie pentru că fondurile n-au fost alocate investiției. Anul trecut, prin februarie, s-a reluat promisiunea, dar s-au vehiculat sume de 10 ori mai mari pentru investiția respectivă. Și asta pentru că au apărut ,,băieții deștepți“ din industria de apărare. Susținuți de politicienii locali (PSD), au vrut ca fabrica să fie construită la Victoria și nu la Făgăraș chiar dacă aici existau studii, proiecte tehnice și chiar linii de producție. Sindicaliștii și conducerea din 2022 a Fabricii de Pulberi Făgăraș au contestat vehement mutarea investiției la Pirochim Victoria și au blocat intervenția ,,băieților deștepți“ interesați de banii alocați noii fabrici de pulberi. Tot atunci s-a luat decizia ca SC Pirochim SA Victoria să fie absorbită de SC Fabrica de Pulberi SA Făgăraș. În prezent totul este însă la nivel de birocrație. Și directorul fabricii a fost schimbat cu un om al Serviciilor.
- ,,Fabricarea pulberilor de orice tip a fost sistată în România în anul 2007, odată cu reorganizarea SC UPS SA Făgăraș, în urma căreia instalațiile de pulberi au fost preluate de Societatea Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraș și au apărut probleme în obținerea autorizației integrate de mediu. În anul 2018, colectivul de specialiști ai societății a elaborat un program de revitalizare a sectorului de pulberi, care a inclus și un studiu de fezabilitate efectuat de Iprochim București. Considerăm că anumite persoane nu doresc ca pulberile să se producă la Făgăraș“ a explicat Lucian Cupu.
Primăria Făgăraș a cerut falimentul Fabricii de Pulberi SA
De mai mulți ani de zile se dorește reabilitarea fabricii de producere a pulberilor cu simplă bază, dublă bază și sferică cu dublă bază. Specialiștii de pe platforma chimică de la Făgăraș au întocmit și un proiect pentru reabilitarea instalațiilor care sunt în conservare din 2007.
- ,,S-a făcut un studiu care arăta ce putem folosi și ce nu se mai poate folosi din instalații, costurile ridicându-se la zeci de milioane de euro. Dar nu s-a putut înainta pentru că reprezentanții Ministerului Economiei, care finanța investiția, s-au legat de faptul că Primăria Făgăraș a cerut în 2020 falimentul SC Fabrica de Pulberi SA. Ministerul a decis atunci că nu poate investi într-o fabrică aflată la o societate căreia i se cere falimentul. Atunci unii abia au așteptat să mute investiția la Victoria. Am ajuns să plătim 1 milion de lei Primăriei Făgăraș deși exista o ordonanță de Guvern prin care societățile industriei de apărare erau scutite de plata taxelor și impozitelor locale. Am semnalat că nu se urmărește interesul național ci un intreres de grup“ a explicat Lucian Cupu, președintele Sindicatului Nitramonia-Rompiro și vicepreședintele Cartel Alfa Brașov.
România importă pulberi din Serbia
Până când se vor produce pulberi la companiile din industria de apărare, România ia pulberi rusești, via Serbia. Compania germană Rheinmetall a rupt memorandumul cu Romarm pentru construcția unei fabrici de pulberi și explozivi la Făgăraș. Gabriel Țuțu, fostul șef de la Romarm, cercetat pentru fapte de corupție, spunea anul trecut că partea germană a reziliat unilateral contractul pentru că Ministerul Economiei nu a prevăzut bani în buget pentru această investiție. Tot Țuțu spunea că a fost în negocieri cu compania americană de construcții și arhitectură Epstein. Au fost doar declarații manipulatoare. Ultimele investiții la fabrica de pulberi de la Făgăraș au fost realizate după anul 1991, iar în 2000 a fost pusă în funcțiune o instalație de nitrare, unde putea fi produs TNT. Așa cum a explicat fostul director al fabricii, Nicolae Micu, instalația de nitroceluloză a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș în contul unei datorii de aproximativ 200.000 euro. De atunci nu s-a mai investit nimic. A fost perioada în care au intervenit ,,băieții deștepți, care favorizează importul de pulbere și explozibili din Serbia, țară care importă aceste materiale din Rusia. Când era ministru al Economiei Virgil Popescu, acesta anunța că va debloca o primă tranșă de 22 milioane de euro din totalul de 36 milioane de euro pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în Făgăraș. Popescu a vândut speranțe făgărășenilor, pentru că a uitat de alocarea fondurilor promise. A venit ministru al Economiei Claudiu Năsui, dar a ignorant și el investiția. Virgil Popescu a revenit la Economie, dar nici de această dată nu a făcut vreun demers pentru a aloca fonduri. (Lucia BAKI)