Comunitatea din Beclean a marcat vechimea localității, 550 ani de la prima atestare documentară, printr-o serie de acțiuni culturale organizate de Primăria și CL Beclean. Un spectacol artistic a fost organizat sâmbătă, 26 august a.c., începând cu ora 17.00, la căminul cultural din sat, sub denumirea ,,Locuri, oameni și povești“, finanțat de CJ Brașov. Pe scena căminului cultural a urcat Ansamblul folcloric ,,Junii Becleanului“ cu orchestra proprie, care a încântat prin dansurile prezentate de cei 40 membri ai ansamblului. Invitați special au fost primarul orașului Beclean de la Bistrița, Nicolae Moldovan, și Ansamblul folcloric ,,Someșul“ din această localitate. Edilul de la Beclean-Bistrița a vorbit audienței și i-a invitat pe beclerenii de pe Olt să viziteze orașul. I-a încântat pe săteni dansatorii de pe Someș cu frumoasele lor costume populare și cu dansurile specifice locului. Au cântat pentru comunitatea din Beclean Grupul vocal ,,Suflet beclerean“, artiștii de muzică populară Gheorghe Trâmbițaș, Mariana Șandru, Rereș Șerban, Elena Pirău, iar invitatul special a fost pr. Marius Ciprian Pop.
Prima atestare documentară, la 1473
- ,,Becleanul este una dintre cele mai vechi aşezări umane din Ţara Făgăraşului. Istoricii afirmă că în sec XIII, odată cu intrarea Țării Făgărașului sub stăpânirea Regatului maghiar și trecerea voievodului Negru-Vodă peste Carpați, satul Beclean împreună cu Șercaia și dispărutul ,,Mico“a fost colonizat cu saşi, numele luându-l de la contele maghiar Treis Bethle, nume pe care românii l-ar fi adaptat la Beclean. Specialiștii în toponimie explică numele Beclean ca provenit de la ungurescul Bethlen sau Bethleem care înseamnă orașul în care s-a născut Iisus Hristos. În august 1460 intervenția domnitorului Vlad Țepeș a avut ca rezultat plecarea unui mare număr de sași din Beclean, pe la 1929 mai existau aici trei gospodării, cele din fața fostei școli. Prima atestare documentară a localităţii Beclean este legată de domnitorul Radu cel Frumos (fratele lui Vlad Ţepeş), care la anul 1473, printr-un hrisov, întărea boierului muntean Stoica Naneş şi rudelor sale mai multe sate făgărăşene, dintre care Becleanul figura sub numele de ,,Bâtlani” este menționat în Monografia satului Beclean.
Ulterior, Ştefan Bathory, regele Poloniei, emite la Braşov, la 14 martie 1576, un act în favoarea saşilor care se aşează la Beclean, poruncind ca toţi românii de aici să se mute în altă parte. În secolul al XVII-lea, Becleanul devine foarte important pentru domeniul Făgărașului, explicându-se astfel acordarea statutului de oppidum (târg) pe care nu-l mai avea decât Făgărașul. La 1790, Becleanul este inclus în plasa Sâmbăta, după noua împărţire administrativă cu comitate şi plăşi. La 1850, o altă reorganizare administrativă a Ţării Făgăraşului, plasează Becleanul în cercul Făgăraş. ,,…sătenii au faţa oacheşă a celor din neamul nostru” spunea Nicolae Iorga.
La evenimentul de la Beclean, primarul Claudiu Motrescu a dat citire hrisovului prin care s-a menționat prentru prima dată atestarea documentară a localității. Și istoricul Constantin Băjenaru de la Muzeul Țării Făgărașului a prezentat date despre istoria localității. În paralel la muzeul din Făgăraș a u fost expuse simboluri ale țeighiului tăbăcarilor, printre care lada acestei asociații care s-a păstrat peste timp.
- ,,Becleanul era organizat în nouă ,,țeighiuri“, organizații care reuneau mai multe familii. Această organizare a apărut în Transilvania în sec. XVI, sub influența breslelor, având o structură asemănătoare acestora. Țeighiul tăbăcarilor din Beclean era format numai din tăbăcari. Din rândul membrilor țeighiului se alegeau funcțiile: notarul și tatăl de vecinătate sau latamesterul. După 1945 aceste titulaturi s-au schimbat în președinte și secretar. Fiecare membru al țeighiului trebuia să aibă o bună conduită morală, în caz contrar era amendat. Membrii erau obligați să participle la înmormântarea fiecărui membru al societății și la straja mortului, etc. Un teighi avea inventar cu unelte, steag negru, lada, o tablă de convocare, mese, scaune, veselă, etc. Cel mai mare țeighi era al tăbăcarilor și era format din 32 de familii, dar a fost și primul țeighi care s-a desființat. Odată pe an organizau o petrecere la o gazdă, de Anul Nou, unde mâncau și beau, dar nu jucau. Femeile petreceau separate de bărbați“ (Monografia satului Beclean).
Grupul vocal ,,Suflet Beclerean“ format din sătenii talentați au prezentat un vechi obicei păstrat peste timp și pus în scenă de prof. Mariana Șandru, cunoscută interpretă de muzică populară și deopotrivă culegător de tradiții, obiceiuri și de folclor. A fost momentul artistic care amintea de țeighiul tăbăcarilor de la Beclean, unul dintre cele mai vechi din Țara Oltului, care a fost înființat la anul 1643. (Lucia BAKI)
