31 august: Ziua Limbii Române. În fiecare an, în ultima zi de august,se sărbătorește Limba Română, ca urmare a unei iniţiative legislative aprobată de Parlament prin Legea nr. 53/2013.
Ziua Limbii Române: Lucruri mai puțin știute despre Limba Română
Limba Română are o istorie și caracteristici interesante. Iată câteva informații:
- Originea Latină: Limba română este o limbă indo-europeană, aparținând grupului de limbi romanice. Ea evoluează din limba latină vulgară vorbită în provincia romană Dacia (teritoriul actual al României) în timpul ocupației romane.
- Influențe: Limba română a fost influențată de diverse limbi datorită istoriei sale tumultuoase și a influențelor culturale. Aceasta include influențe latine, dar și slavone, maghiare, turcești, grecești și mai târziu, franceze și engleze.
- Alfabetul latin: Limba română folosește alfabetul latin. Însă, în perioada medievală, alfabetul chirilic slavon a fost utilizat pentru a scrie românește în anumite regiuni.
- Vocabular latin: Aproximativ 70-75% dintre cuvintele din limba română au origini latine, dar multe dintre ele au fost adaptate și au evoluat în mod unic.
- Gramatică flexionară: Limba română are o structură flexionară a cuvintelor, ceea ce înseamnă că sufixele și desinențele sunt utilizate pentru a indica atât cazurile, cât genurile și persoanele în conjugarea verbelor.
- Divergențe regionale: Datorită diversității geografice și istorice, limba română prezintă divergențe regionale în pronunție, vocabular și uneori chiar în gramatică. Acest fapt a dus la dezvoltarea unor accente și variante locale.
- Scrierea fonetică: Limba română are o ortografie relativ fonetică, ceea ce înseamnă că modul în care cuvintele sunt scrise se aseamănă cu felul în care sunt pronunțate.
- Cuvinte latine arhaice: Limba română păstrează unele cuvinte latine arhaice care au dispărut din alte limbi romanice, precum italiana sau spaniola.
- Contribuții la Literatură: Limba română a fost folosită pentru a crea o bogată tradiție literară, cu autori importanți precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, Mircea Eliade și mulți alții.
Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile interesante ale limbii române. Limba a evoluat într-un mod unic și continuă să reflecte istoria și cultura României.
Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei marchează împreună Ziua Limbii Române la Bucureşti şi la Chişinău. Potrivit Academiei Române, evenimentul va avea loc simultan la sediul celor două instituţii, în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor două academii se vor întâlni în cadrul unei sesiuni ştiinţifice comune ce se va desfăşura în format mixt. Manifestarea va fi deschisă de preşedinţii celor două prestigioase foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.
Limba noastră
de Alexei Mateevici
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.