Consumul de droguri sau de alte substanțe psihoactive este cel mai mare pericol la care sunt expuși tinerii. Mai grav este că tot mai mulți elevi încep să consume droguri de la o vârstă fragedă. Cel mai tânăr consumator din județul Brașov este un copil de 11 ani. Cannabisul este în topul preferințelor adolescenților. În ultimii 3 ani, consumul de droguri în școli a crescut cu peste 20%, iar vârsta medie pentru un consumator scade de la an la an și a ajuns, anul trecut, la 14 ani și jumătate. Chiar și cu această statistică sumbră, numărul centrelor destinate tinerilor consumatori de droguri sunt insuficiente la nivel național. Era în discuție înființarea unei așa zise ,,Comunități Terapeutice“ la Dejani. S-a vorbit despre această investiție încă din 2008, iar discuțiile și proiectele s-au reluat și în 2010, 2012 și chiar 2016, fiind inclusă și în planul de investiții al Guvernului prevăzut pentru perioada 2015-2018. Era vorba despre un Centru destinat reabilitării persoanelor consumatoare de droguri de mare risc (injectabile) care să fie amenajat în clădirea fostei garnizoane militare de la Dejani, la poalele Munților Făgăraș. Dacă pentru acest obiectiv, în 2010 era vorba despre un proiect Phare obținut de Finlanda destinat Guvernului României în valoare de 1.100.000 euro, în 2015 era vorba de o finanțare internă în valoare de 11.289.000 lei. Banii s-au cheltuit, dar de atunci clădirea stă goală, se degradează pe zi ce trece, iar niciun beneficiar nu i-a trecut pragul. Chiar și așa grija guvernanților și a președintelui rămâne doar la nivel teoretic.
,,România nedrogată“
Președintele Iohannis a convocat CSAT joi, 12 octombrie a.c., pe tema drogurilor, gândindu-se probabil la un nou program ,,de suflet“ precum ,,România educată“. Programul, să-i spunem ,,România nedrogată”, apare astfel după 9 ani de mandat în care fenomenul nu i-a atras măcar atenția președintelui, deși țara devenise o piață de desfacere a drogurilor acoperită chiar de instituțiile statului, școlile au devenit ținte sigure pentru traficanții care își racolează clienții, festivaluri umbrite de consumatori și traficanți, drumuri care au devenit sicrie în calea șoferilor drogați. Ședința CSAT s-a lăsat cu un comunicat, un fel de logoree fără conținut care vrea să demonstreze că președintele lucrează.
- ,,Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice, pe fondul conectării țării noastre la trasee și rute internaționale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri și alte substanțe stupefiante prejudiciază valorile de securitate națională prevăzute de Constituție și legislația în domeniul securității naționale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor. Astfel, membrii Consiliului au decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional format din secretari de stat, (……..) sub coordonarea Guvernului României“.
Centrul de la Dejani zace nefuncțional, între bălării
Mare vâlvă s-a făcut în jurul investiției ce urma să se construiască la Dejani. S-au găsit proiecte, finanțări, s-au făcut organigrame, dar după 13 ani povestea s-a închis, proiectele au eșuat, dar banii s-au evaporat. În Monitorul Oficial nr. 99 din 12 februarie 2010 a fost publicată decizia privind centrul de la Dejani, respectiv: ,,Asigurarea funcționării Comunității Terapeutice Dejani – capacitate de 30 de locuri:a) asigurarea tratamentului de menținere a abstinenței (pentru dependenți de opiacee și alcool) cu naltrexonă;b) testarea prezenței drogurilor în lichide biologice;c) servicii de terapie ocupațională (ergoterapie);d) servicii de asistență medicală medie;e) servicii de asistență medicală psihiatrică;f) asigurarea testării standardizate în vederea evaluării psihologice;g) servicii psihologice, educative, culturale, și sportive;h) servicii de asigurare a hranei;i) servicii de găzduire;j) marketing servicii de nivel 3 (activități de promovare).k) servicii de proiectare și amenajare/construcții“.
Arafat și pe lângă Agenția Antidrog
Prin 2012, a fost organizată o conferință națională a Agenției Naționale Antidrog (ANA), în zilele de 19 şi 20 octombrie 2012, în care a fost prezentat și proiectul de la Dejani. Era prima conferinţă naţională cu tema ,,Adicţia – abordare multidisciplinară, implicaţii medico-psiho-sociale“. De la pupitrul conferinței au lăudat proiectul de la Dejani dând asigurări că în câteva luni va fi funcțional șeful ANA și Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.
- „Sistemul de centre terapeutice va fi extins şi la nivel teritorial. Agenţia Naţională Antidrog are două centre în pregătire în acest moment. Ele se află la Dejani, în judeţul Braşov şi la Bălani, în judeţul Harghita, iar capacitatea acestora este de 80 de locuri. Noi suntem în faza de operaţionalizare a acestora şi credem că la începutul anului viitor ele vor intra în funcţiune”.
De la aceste declarații au trecut 11 ani, iar centrele invocate nu sunt funcționale.
Proiectul ANA, în 2015, se ridica la 11.289.000 lei
Deși au fost prezentate ca funcționale, totuși construirea unui Centru la Dejani și a altuia la Bălani au fost cuprinse și în planul Guvernului pentru anul 2015, pigmentat cu hotărâri de guvern care au dat frâu liber cheltuirii banilor publici.
- ,,Furnizarea de servicii de asistenţă consumatorilor de droguri în cadrul comunităţilor terapeutice Bălani şi Dejani, denumite în continuare CT Bălani şi CT Dejani. CT Dejani furnizează servicii tip comunitate terapeutică la capacitate de 30 de locuri. Perioada de implementare: 2015-2018 Buget: 11.289 mii lei“ se stipula în actele normative din 2015.
Chiar și așa, în 2016 s-a anunțat organizarea unui centru pentru imigranții sirieni în clădirea de la Dejani, dar și această utilitate a fost uitată. Primarul comunei Recea, Gheorghe Lazea, spunea atunci că a aflat despre o astfel de posibilitate numai că la primărie n-a primit niciun document oficial.
- ,,Clădirea de la Dejani aparţine MAI, iar decizia aparţine acestuia. Noi, ca primărie, am avut o singură acţiune legată de această clădire. Am organizat o dezbatere publică în urmă cu câţiva ani legată de destinaţia acestui imobil şi anume de a fi un centru pentru consiliere a drogaţilor. Şi pentru această destinaţie sătenii s-au opus. Din 2010 nu am mai avut nicio legătură cu acest centru care nici astăzi nu funcţionează” a spus primarul comunei Recea, Gheorghe Lazea.
Proiectul Phare cu Finlanda, 1,1 milioane de euro
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) lansase în 2010 un proiect de înfrăţire instituţională între România şi Finlanda, finanţat de Uniunea Europeană şi care avea ca obiectiv, după finalizarea strategiei proiectului, construirea unui centru rezidenţial pentru foştii dependenţi de heroină injectabilă, într-o localitate din judeţul Braşov. Era vorba despre Dejani. Proiectul ,,Consolidarea sistemului integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri din România” se desfăşura timp de 12 luni şi presupunea realizarea unei strategii pentru reinserţia socială a consumatorilor de droguri. Centrul rezidenţial, despre care se spunea că se va construi în localitatea Dejani din judeţul Braşov, se adresa numai foştilor toxicomani de heroină injectabilă şi avea ca obiectiv reintregrarea socială a acestora, şi nu tratamentul medicamentos de substituţie. Așa cum se vehicula atunci Centrul ar avea o capacitate de 60 de locuri, 30 pentru femei şi 30 pentru bărbaţi, iar serviciile vor fi asigurate beneficiarilor în mod gratuit, beneficiarii putând sta acolo de la şase luni la 2 ani. Poiectul PHARE avea sprijinul şi asistenţa tehnică prin Centrul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bunăstare şi Sănătate din Finlanda și făcea parte din Strategia Europeană pe Droguri 2005-2012. Contractul a avut o finanţare de 1.100.000 de euro, din care 800.000 de euro erau alocați de Uniunea Europeană, iar restul de 300.000 euro era partea Guvernului României.
Niciun responsabil
Banii au fost cheltuiți, iar Comunitatea terapeutică Dejani a rămas doar pe hârtie. Clădirea de la poalele Munților Făgăraș este goală, pradă degradării și n-a adăpostit niciodată persoane dependente de stupefiante. Acest eșec al Guvernului României sub pavăza căruia Agenţia Naţională Antidrog (ANA) s-a angajat în acest proiect nu a fost luat la puricat de nimeni, nu există niciun responsabil, iar Agenția Națională Antidrog nu oferă explicații. Asta în condițiile în care s-au evaporate 3,5 milioane de euro, iar centrul de la Dejani este nefuncțional și zace între bălării. (Lucia BAKI)