Era 28 noiembrie 1989. Vestea că Părintele Arsenie Boca a plecat la cele sfinte a căzut ca un trăznet peste făgărăşeni. Mulţi au participat la ceremoniile de înmormântare de la Mănăstirea Prislop. Iar de atunci periodic se roagă la mărmântul Sfântului Ardealului, având credinţa că îi ajută şi de dincolo de mormânt. La Mănăstirea Prislop este cel mai mare pelerinaj din Europa, oamenii căutând aici mângâiere, vindecare şi linişte. Pelerinii din toate colţurile ţării cer de mulţi ani ca Părintele Arsenie Boca să fie declarat sfânt de Biserica Ortodoxă Română. Chiar dacă BOR refuză să-l declare sfânt, pentru români Părintele Arsenie Boca este Sfântul Ardealului.
- ,,La 30 de ani de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Arsenie Boca, cărţile şi scrierile Sfinţiei Sale au fost publicate; pictura Sfinţiei Sale este contemplată şi restaurată; mormântul Sfinţiei Sale de aici de la Prislop este unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din ţară şi din Europa; evlavia credincioşilor şi cultul poporului dreptmăritor creştin ortodox, sunt în continuă creştere, aşternând hainele pe cale înaintea intrării în Ierusalimul de la Prislop a canonizării Părintelui Arsenie Boca, canonizare care doar se amână „o vreme şi o jumătate de vreme” (cf. Daniel 7, 25). De aceea canonizarea Părintelui Arsenie Boca este o problemă doar de timp, nu de vreme! În Cântarea celor trei tineri descopăr, eu, taina vieţii şi a veşniciei Părintelui Arsenie Boca“ spunea părintele Daniil arhiereul la 28 noiembrie 2019, la Hățăgel.
Online a circulat de mai multă vreme o petiţie prin care credincioşii cereau Patriarhiei Române canonizarea Sfântului Ardealului.
- ,,Pentru că evlavia populară vorbeşte de la sine, cerem Patriarhiei Române, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să înceapă demersurile fireşti pentru canonizarea Sfântului Ardealului”, se arată în textul petiţiei.
Numai că Părintele Arsenie Boca nu se mai află pe lista Sinodului pentru canonzare, deși demersurile pentru această procedură au fost demarcate din anul 2015. Nici alți sfinți ai închisorilor comuniste nu se regăsesc printre propunerile BOR pentru canonizarea de anul viitor. Nici Părintele Ilie Lăcătușu nu se află pe lista BOR.
Un secol pentru Patriarhie
În 2025, Biserica Ortodoxă Română va împlini 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Cu acest prilej, se pregătește canonizarea mai multor clerici care au mărturisit dreapta credință în cea mai grea perioadă de persecuții declanșate de regimul comunist ateist. ,,Cincisprezece cuvioși și mărturisitori români sunt propuși spre canonizare, iar proclamarea canonizării lor va avea loc anul următor când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie. Numele lor au fost propuse de sinoade mitropolitane din cuprinsul Patriarhiei Române, iar dosarele sunt în curs de analizare și urmează să fie aprobate de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu unele excepții“ informează basilica.ro.
Propunerile mitropoliilor
Mitropolia Ardealului
- Arhim. Dometie Manolache (1924-1975): a fost stareț al Mănăstirii Prislop, duhovnic al Mănăstirii Râmeț și absolvent cu media 10 al cursurilor de doctorat ale Institutului Teologic din București.
- Arhim. Serafim Popescu (1912-1990): este originar dintr-un sat de lângă Alba Iulia, i-a fost secretar Părintelui Dumitru Stăniloae în perioada în care aceasta a fost rectorul Facultății de Teologie din Sibiu. Plecat cu o bursă în Grecia, a ucenicit șase luni la arhim. Antipa Dinescu, starețul Prodromului. A fost apoi, timp de 10 ani, starețul mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. După retragerea din stăreție a rămas duhovnic al obștii până la sfârșitul vieții.
Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului
- Pr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961): Liviu Galaction Munteanu s-a născut în 16 mai 1898 într-o familie de învățători din Cristian, județul Brașov. A fost doctor în Teologie al Universității din Cernăuți. În 1958, sub ascultarea Episcopului Teofil Herineanu, a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor și adulților care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare. A murit în 1961 în temnița de la Aiud.
Mitropolia Olteniei
- Arhim. Gherasim Iscu (1912-1951): născut în județul Bacău, a intrat în viața monahală de la 12 ani. După studii de Teologie la București, a fost, pe rând, stareț la Arnota, jud. Vâlcea, bibliotecar la Cernica și apoi misionar în Transnistria, unde a ajutat la înființarea a două mănăstiri. În 1943, a fost numit stareț la Tismana, iar în 1948 a fost arestat. A trecut prin cele mai grele temnițe comuniste și a murit într-un spital de penitenciar, grav bolnav, în noaptea de Crăciun, împreună cu fostul său torționar de la Poarta Albă. În noaptea morții lor, i-a dăruit torționarului nu numai iertarea sa, ci și pe a lui Dumnezeu, spovedindu-l și împărtășindu-l.
- Arhim. Visarion Toia (1929-1951): închinoviat la Frăsinei, județul Vâlcea, iar în 1929, afost numit stareț al Mănăstirii Lainici. În urma violențelor la care a fost supus de comandantul unei unități militare staționate în mănăstire cu aprobarea autorităților comuniste a murit.
Mitropolia Banatului
- Protos. Calistrat Bobu (1900–1975) de la mănăstirea Sihăstria, a fost trimis preot misionar în Banat, unde a întemeiat Mănăstirea Timișeni și a înnoit viața monastică de la Săraca, Partoș și Vasiova. A trecut la Domnul în ziua de Paști.
- Pr. Ilarion Felea (1903-1961): a fost moț de pe Valea Crișului Alb devenit duhovnic al tinerilor din Arad. A fost condamnat de regimul comunist la 20 de ani de temniță. A murit în temnița de la Aiud.
Mitropolia Basarabiei
- Pr. Alexandru Baltaga (1861-1941): în 1918, când s-a votat unirea Basarabiei cu România, părintele Alexandru Baltaga a fost unicul cleric din Sfatul Țării. În 1940, când avea aproape 80 de ani, a fost arestat, apoi deportat într-un lagăr din Kazan, unde a murit în anul următor.
- Protos. Iraclie Flocea (1893-1964): era bucovinean, dar s-a călugărit în Basarabia după ce Dumnezeu l-a salvat printr-o minune în timp ce lupta în Războiul de Reîntregire. În 1945 a fost arestat și condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia. În 1992, a fost reabilitat de Procuratura Generală din Republica Moldova.
Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Două propuneri sunt confirmate de Mitropolia Munteniei și Dobrogei, doar că dosarele de canonizare nu vor fi înaintate Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ci Patriarhiei Ecumenice, fiind vorba despre monahi care s-au nevoit în Sf. Munte Athos.
- Pr. Dumitru Stăniloae (1903-1993): părintele Dumitru Stăniloae a tradus și publicat Filocalia.A fost încarcerat de comuniști din cauza participării la mișcarea cultural-duhovnicească Rugul Aprins. După căderea comunismului, a devenit membru al Academiei Române.
- Arhim. Sofian Boghiu (1912-2002): „Duhovnicul Bucureștilor” s-a născut în Basarabia și a fost închinoviat la Mănăstirea Dobrușa. A condus obștea de la Mănăstirea Antim din Capitală și a fost condamnat la muncă silnică împreună cu intelectualii și clericii din grupul Rugul Aprins.
- Ieroschim Dionisie Ignat (1909-2004): originar din județul Botoșani. A ajuns în Sf. Munte Athos când avea 17 ani, împreună cu fratele lui, monahul Ghimnazie. S-a mutat la Domnul în 2004, la 95 de ani.
- Arhim. Petroniu Tănase (1914-2011): s-a închinoviat la Mănăstirea Neamț. A ajuns în Sf. Munte Athos în 1978, iar în 1984 a fost ales stareț și a condus obștea de la Prodromu până în 2011, anul mutării sale la cele veșnice.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei
- Arhim. Cleopa Ilie (1912-1998): S-a închinovat la Sihăstria Neamțului unde a devenit stareț în 1945. În timpul regimului comunist a stat ascuns în munți. În 1964, a revenit la Sihăstria ca duhovnic.
- Ieroschim. Paisie Olaru (1897-1990): originar din județul Botoșani, a intrat în monahism la Schitul Cozancea, unde a petrecut 26 de ani, fiind, pentru scurt timp, egumen. În 1947 a devenit duhovnicul Sihăstriei Neamțului.