Consiliul Judeţean Braşov continuă implementarea digitalizării activităţii administrative atât în cadrul aparatului executiv, cât şi în instituţiile şi serviciile publice din subordinea sa, considerând imperativă dezvoltarea competențelor digitale ale funcționarilor publici, cu atât mai mult cu cât tendințele actuale sunt de extindere a acestui proces. În şedinţa ordinară din 25 aprilie, forul deliberativ judeţean a votat pentru participarea UAT Județul Brașov la Programul Interreg Europe, prin aprobarea proiectului ”Digital skills for better public governance” – Competențe digitale pentru o mai bună guvernanță publică, a acordului de parteneriat și a contribuției proprii la bugetul proiectului.
Partenerii proiectului
În acest proiect, cu o durată de implementare de 51 de luni, Judeţul Braşov este partener alături de alte şase instituţii publice din cinci ţări europene: Ministerul Federației Valonia-Bruxelles – Belgia, Regiunea de planificare Riga – Letonia, Provincia Livorno – Italia, Primăria Orașului Paris – Franţa, Direcția Generală a Serviciului Public ECLAP – Școala de Administrație Publică a Guvernului Regional din Castilla și León – Spania, alături de Direcția Generală pentru Buget și Statistică a Guvernului regional din Castilla şi León.
Proiect de 1,3 milioane euro
Bugetul proiectului totalizează 1.355.743 euro, iar contribuția proprie din bugetul local a Judeţului Braşov este în valoare de 3.127,26 euro (15.542,48 lei). Perioada de implementare a acestui proiect, menit să asigure dezvoltarea competențelor digitale ale funcționarilor publici, coroborată cu creșterea calitații serviciilor publice, este cuprinsă între 1 aprilie 2024 şi 30 iunie 2028. În urma implementării proiectului, conducerea administrativă a Judeţului Braşov preconizează îmbunătățirea competențelor digitale, a alfabetizării digitale și a suveranității digitale în rândul angajaților din Consiliul Județean Brașov și din instituţiile subordonate, precum şi crearea unei metodologii de resurse umane pentru dobândirea de competențe digitale bazate pe Cadrul European Comun de Competențe Digitale – DigComp, prin intermediul schimbului de instrumente și proceduri specifice formării profesionale, bune practici și dezvoltarea de noi mijloace de evaluare și pregătire în domeniul competențelor digitale.
- „Conform reglementărilor europene recente, administrațiile publice din statele membre trebuie să ofere servicii digitale care să poată fi accesate la nivel transeuropean de cetățeni și companii pentru servicii publice nu doar în domeniul achizițiilor publice, al securităţii și justiției, ci și în ceea ce priveşte evenimentele de viață esențiale, respectiv nașterea, căsătoria sau accesul la universități. Acest lucru presupune sisteme informatice interoperabile la nivelul Uniunii Europene, care să asigure schimbul de date și validarea electronică a acestora, de exemplu înregistrarea unei căsătorii între cetățeni din state diferite, studenți care vor să se înscrie la universități din Europa din alte state decât cel de domiciliu, eliberarea certificatelor de naștere pentru copii născuți în străinătate etc. Folosirea eficientă a instrumentelor digitale necesită un nivel minim de competențe digitale pentru funcționarii publici, iar acest proiect vizează stabilirea unor metode de a evalua și de a crește nivelul de competențe digitale, astfel încât toți funcționarii să dețină un minim necesar pentru a putea răspunde așteptărilor cetățenilor și companiilor”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Todorică-Constantin Şerban.
Petru Nechifor-Moraru, director executiv-adjunct în cadrul Direcţiei Management Proiecte, în calitate de coordonator al implementării proiectului a menţionat că „din păcate, mulți funcționari din România se consideră suficient de competenți digital, dacă reușesc să folosească e-mailul și instrumentele Office, ceea ce este greșit. Cadrul European Comun de Competențe Digitale – DigComp stabilește criterii clare de încadrare în nivelul începător, mediu sau avansat în competențe digitale, iar evaluările oficiale (Raportul DESI) situează România pe unul din ultimele locuri la acest capitol în Europa. Menționăm că nivelul scăzut al competențelor digitale duce inevitabil și la rezistență în adoptarea noilor instrumente digitale și la riscul de a folosi necorespunzător platformele de lucru în activitatea zilnică”.