Site icon Monitorul de Făgăraș

,,Fuga Lolelor“  se va organiza la Cincu în 8 februarie. Obiceiul săsesc datează din sec al XVII-lea. Primarul comunei va întâmpina Lolele în fața primăriei

 

Vechiul obicei săsesc „Fuga Lolelor” se va organiza și în acest an la Cincu, pe 8 februarie. Întreaga comunitate va fi în sărbătoare pentru a marca acest obicei vechi din secolul al XVII/lea. ,,Pe 8 februarie, dacă vrei,/ Costumul de Lole pe tine să-l iei/ Să alungăm din nou împreună/ Iarna și spiritele rele din comună“. Este invitația pe care organizatorii au lansat-o iubitorilor de tradiții. În invitație este trecut programul zilei, de la judecata ,,nărozilor“ care se va desfășura în fața primăriei, parada lolelor pe străzi cu zgomot de bici și clopoței și balul de la căminul cultural care încheie ziua.

Costumele și măștile lolelor sunt confecționate de săteni, iar pe străzile din Cincu vor realiza un adevărat spectacol. Vor pocni din bice, vor suna din clopoței și vor striga pentru a scoate sătenii la porți, un ritual înfricoșător menit să alunge duhurile rele din comunitate.

Tradiție veche din secolul al XVII-lea

Fuga Lolelor este o tradiție săsească ce datează din secolul al XVII-lea și care se organizează  în ultima duminică din ianuarie sau în prima din februarie. Primul eveniment care marca ,,Fuga Lolelor“ s-a organizat în 2007 în Agnita și a avut un mare succes. Astfel că anul următor s-a înființat Asociația Bresla Lolelor, asociație care a organizat obiceiul și în alte localități cu specific săsesc.  În trecut breslele își alegeau noul conducător, iar evenimentul era marcat de predarea lăzii de breaslă de la vechiul staroste la noul staroste. În lada breslei se depozitau cele mai importante obiecte ale conducătorului (acte, liste cu ucenici, statutul, steagul, avuția etc.). În prezent lada de breaslă este doar un simbol.   Ritualul predării lăzii de zestre îmbrăca forma unei procesiuni, iar membrii breslelor erau cunoscuți sub numele de Lole, personaje mascate menite să protejeze ritualul de înmânare a lăzii și alaiul de alungare a spiritelor rele prin zgomot.

Fuga Lolelor este o sărbătoare specifică fiecărui sat, existând mai multe variante și obiceiuri.  În comunitățile din Transilvania, Lolele la sași sau Fărșangul la maghiari, se țineau în perioada dintre Bobotează și Miercurea Cenușii, înainte de lăsata secului, marcând simbolic pregătirea pentru începerea noului an agrar.

Costumul Lolelor este reprezentat de o îmbrăcăminte albă, cu margini colorate (roșii, verzi), pe care se cos des, ca niște solzi, fâșii de pană neagră, late. La spate, Lolele au o codiță împletită, legată cu fundiță, iar pe cap poartă o mască specifică, mărginită cu blană de iepure sau nurcă. Conform Asociației Breasla Lolelor  din Agnita personajele tradiționale  sunt:

 Legenda Lolelor spune că acest obicei s-a născut în secolul al XIII -lea în vreme ce hoardele tătarilor năvăleau micuțul târg săsesc al Agnitei. Locuitorii, speriați de urgiile făcute de aceștia s-au refugiat în biserica fortificată. Decimați de repetatele atacuri, foamete și epidemii, bărbații care își pierduseră curajul, dorind să aleagă drumul sclaviei au decis să deschidă dușmanilor porțile cetății. Văzând acestea, fiica unui blănar pe nume Ursula, s-a îmbrăcat într-un costum de bărbat, pe față o mască demonică, o talangă prinsă la spate și un bici în mână a ieșit în sunete asurzitoare de talangă și bici în fața dușmanilor. Tătarii, speriați, crezând că este diavolul au intrat în panică părăsind localitatea. De atunci a rămas obiceiul Urzellauf – de la numele fetei – , adică Fuga Lolelor pe străzile Agnitei.

 

Exit mobile version