Foto și Video. Reportaj. Fuga Lolelor, sărbătoarea comunității din Cincu. Măști, bice, zurgălăi, ,,judecata nărozilor“, expoziție, delicii culinare, ingredientele unui obicei de secole

Măști, bice, clopote, zurgălăi, zgomot, animație și veselie. Au fost ingredientele care au dominat satul Cincu pe tot parcursul zilei de sâmbătă, 8 februarie 2025. ,,Fuga Lolelor“, vechiul obicei  al comunității, a fost readus în actualitate de cincanii din sat și de pretutindeni. S-a vorbit în germană și în românește, fiecare moment al obiceiului demonstrând acum ca și peste vremi că localnicii au trăit și trăiesc  în armonie, formând o comunitate unită prin vorbă și tradiție. Și nu este întâmplător că satul cu multe etnii, Cincu, are un singur cimitir. În fiecare an în prima sâmbătă din luna februarie, la Cincu se organizează obiceiul ,,Fula Lolelor“. Asociația ,,Fuga lolelor Cincu“ împreună cu Primăria Cincu au pregătit din timp  evenimentul, iar iubitorii de tradiții și-au pregătit cu migală costumele speciale. Marlene Herberth, sufletul sărbătorii, a reușit să aducă în sat peste 100 de lole, majoritatea cincani ai locului sau stabiliți în Germania. A fost și un bun prilej ca cincanii de pretutindeni să revină în satul natal. Marlene Herberth explică faptul că obiceiul lolelor este foarte vechi, de la 1689. ,,Încă nu am terminat cercetările, dar la acest moment s-a ajuns la 1689 cu cercetările. Obiceiul este legat de tradiția breslelor din Transilvania. Lolele sunt personaje mascate, negre la Cincu, care  însoțeau procesiunea de predare a lăzii breslei, iar lolele o protejau“ a explicat Marlene Herberth, președintele Asociației ,,Fuga Lolelor Cincu“.

Primarul Gheorghe Mirca: ,,Fuga Lolelor Cincu, o  marcă identitară locală“

Carul alegoric ornat în spiritul sărbătorii însoțit de Lole a pornit încă de dimineață pe străzile satului, poposind la ora 10.00 în fața Primăriei Cincu. Primarul comunei, Gheorghe Mirca,  a fost cel care a întâmpinat lolele și oaspeții, prezentând istoricul acestui obicei. ,,Vă mulțumesc pentru interesul pe care l-ați manifestat pentru acest eveniment. Ce este ,,Fuga Lolelor Cincu“ și care este însemnătatea acestui ritual? ,,Fuga Lolelor/Urzellauf“ este un ritual strâns  legat  de tradițiile breslelor meșteșugărești din Transilvania, cea mai veche mențiune găsită până acum este în arhivele breslelor din Agnita, care datează din anul 1689. În trecut breslele își alegeau noul conducător, iar evenimentul era marcat de predarea lăzii de breaslă de la vechiul staroste la noul staroste. În prezent, lada de breaslă este doar un simbol, în trecut aceasta conținea cele mai importante obiecte ale conducătorului (acte, liste  cu ucenici, statutul, steagul, avuția, etc). Lolele  (pesonaje mascate cu referință în practicile păgâne de protecție și purificare) nu numai că păzeau lada de breaslă, dar aveau și menirea de a alunga iarna și spiritele rele. În Transilvania ,,Fuga Lolelor“ este o sărbătoare cu variante diferite de la sat la oraș, de la o comunitate la alta. În timp ce la Agnita lolele  prezintă dansurile breslelor principale, protejând procesiunea, la Cincu s-a transformat într-o sărbătoare veselă și paroidală. ,,Judecata Nărozilor“ se organizează prin cântece pe străzile satului în spiritul parodierii judecății nedrepte căreia a trebuit să se supună cu secole în urmă. Astăzi, se veselesc, compun poezii amuzante despre întâmplările hazlii de peste an ale cincanilor. În anul 2017 un mic grup de săteni din Cincu împreună cu Asociația SOXEN și-au reunit forțele pentru a readuce la viață acest obicei străvechi, după 25 de ani de absență din Cincu. Scopul a fost să transforme un obicei etnic într-un obicei interecnic, cu participarea întregii comunități, ca o marcă identitară locală. În anul 2024 a fost fondată Asociația ,,Fuga Lolelor Cincu/GroBschenker Urzellauf“  pentru a prezerva și a continua acest obicei. Țin să-i asigur atât pe membrii acestei asociații cât și pe cetățenii comunei Cincu că vor beneficia, în mandatul meu,  de sprijinul necesar pentru a menține continuitatea acestui obicei străvechi“ a prezentat Gheorghe Mirca, primarul comunei Cincu în fața numeroasei audiențe.

,,Judecata Nărozilor“

Apoi a început ,,Judecata Nărozilor“. Din carul alegoric s-au auzit, prin vocile a trei localnici stabiliți în Gemania, cele mai hazli momente, ironii în versuri aduse unor săteni, care în cursul anului trecut au avut parte de diverse pățanii. După fiecare ,,poveste“ se suna din corn, semnul specific ce da tonul bicelor și zurgălăilor, dotările exclusive ale Lolelor. Sutele de oameni prezenți în piața din fața primăriei s-au amuzat la fiecare moment prezentat. Deși frigul și-a făcut simțită foarte bine prezența, audiența nu s-a dat dusă, iar preț de o oră au sorbit cu nesaț ,,Judecata Nărozilor“.

Masquerade, expoziția măștilor

Alaiul a pornit apoi spre Ansamblul Evanghelic, unde a fost organizată o expoziție specială, în ton cu sărbătoarea, în premieră națională. Este vorba despre „Expoziția ‘Masquerade – Forța Transformatoare a Măștii’,  o expoziție de măști africane și asiatice din colecțiile private: Gilda Lazăr și Dan Pascariu, Sara Bonetti și Muzeul Textilelor.   Evenimentul a fost  organizat în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal și Institutul de Studii Africane al Universității din București.  „Măștile  sunt prezentate atât ca obiecte ritualice, cât și ca forme de expresie artistică ce îmbină tradiția cu contemporaneitatea.  ,,Masquerade’ marchează o trecere simbolică de la iarnă la primăvară, aducând un omagiu ciclurilor naturale și culturale”, au explicat organizatorii. Au fost prezenți directorul Muzeului Național Brukenthal, directorul Teatrului Sibiu, dar și colecționarii măștilor expuse. Expoziția este găzduită în   clădirea fostei grădinițe săsești și va rămâne mai mult timp pentru vizitare. Clădirea cu două niveluri, renovată, este ideală pentru un spațiu expozițional.

Monument istoric de peste opt secole

Participanții au avut ocazia să viziteze și Biserica Evanghelică din Cincu, monument istoric trecut printr-o amplă acțiune de restaurare ce s-a încheiat în 2023. Este cea mai mare biserică existentă într-o comună din Transilvania. Iubitorii de istorie au putut afla detalii inedite despre acest monument ce dăinuie pe dealul satului Cincu de peste opt secole. ,,Interiorul încă nu a fost studiat în totalitate, mai avem multe lucruri de descoperit, dar printr-un proiect nou vom elucida fiecare detaliu, tuneluri, cripte, încăperi secrete, etc“ explică Brigittte, curatorul ansamblului fortificat. Piesa de rezistență a bisericii este altarul care reprezintă necredința apostolului Toma, acesta prezentând o piatră de altar pe care sunt inscripționate cuvintele lui Isus către Toma. Biserica fortificată din Cincu este închinată Fecioarei Maria și este una dintre cele mai mari bazilici romane situate într-o localitate săsească din România. Prin modul de poziționare a construcției pe o colină aflată între râurile Olt și Hârtibaciu ce prezintă trei laturi foarte abrupte, biserica este considerată o bazilică unicat deoarece apărarea ei se făcea doar pe partea de vest a dealului. Biserica a fost construită   de către coloniștii germani la mijlocul secolului al XIII-lea.

Exista aici o reţea de cinci tuneluri, care erau folosite pentru a se duce mâncarea militarilor, pentru retragerea lor în biserică, dar şi pentru refugiul femeilor şi copiilor. Cel mai lung dintre tuneluri are 600 de metri şi duce din biserică direct în cimitir.   Prin acest tunel de 600 de metri erau transportaţi morţii ucişi în luptă, îi îngropau noaptea pentru că toată lumea ştia că turcii nu puneau piciorul în cimitir după căderea întunericului. În Biserica din Cincu au fost de-a lungul timpului trei orgi, cea originală a ars într-un incendiu care a mistuit şi localitatea, a doua se spune că a fost donată chiar de Maria Tereza, dar a fost dată după puţin timp altui sat (Toarcla). Orga care se află acum în biserică este din 1907 şi a fost comandată de la o firmă din Germania.

Parada Lolelor

După ,,ora de istorie locală“, Lolele și-au continuat ritualul. Au luat cu asalt străzile din Cincu, bătând din bice și sunând din zurgălăi, zgomote necesare pentru alungarea iernii și a spiritelor rele. La fiecare gospodărie la care au poposit, efortul le-a fost răsplătit cu bunătățuri locale. S-au oprit și la casa primarului, unde gospodarul comunei le-a întâmpinat cu gogoși, pâine cu untură și ceapă și țuică. Unii localnici au dăruit Lolelor ouă, semn al bogăției în anul ce abia a început. Peste 100 de Lole au format alaiul ritualic, majoritatea fiind săteni, dar și oaspeți veniți de la Agnita sau alte localități cu origini săsești.  A  fost o adevărată paradă a costumelor în negru și alb și  a măștilor care întruchipau animale de tot felul, o expoziție culinară a deliciilor locale, dar și o incursiune  în istoria ce obligă la neuitare. Seara, comunitatea s-a unit la balul sărbătorii organizat la căminul cultural, prilej de socializare, dans, muzică  și de depănat amintiri.  (Lucia BAKI)