Site icon Monitorul de Făgăraș

 Nicolae Morariu, primarul comunei Sâmbăta de Sus: ,,Vom continua proiectele din comună și din stațiune. Palatul Brâncovenesc este pe lista investițiilor“

O serie de proiecte de modernizare sunt în derulare  în comuna Sâmbăta de Sus care țin de infrastructura  din localitate și din stațiunea de la poalele Făgărașilor, dar și de obiectivele culturale și educaționale. Primarul comunei, Nicolae Morariu, declală că în acest an, unele proiecte vor fi finalizare, dar vor fi inițiate și altele noi.

Investiții în infrastructura din comună

Primarul Nicolae Morariu menționează ce lucrări vor fi finalizate în acest an legate de infrastructura din comună, respectiv canalizare, gaz, asfaltare străzi.

Investiții la Castelul Brâncovenesc

Castelul Brâncovenesc este emblema comunei Sâmbăta de Sus alături de stațiunea climaterică. De câd a intrat în proprietatea comunei, la palatul brâncovenesc  au fost organizate toate acțiunile culturale de peste an ale comunității. Conducerea comunei și-a propus ca în acest an să efectueze lucrări  de reparații exterioare la Castelul Brâncovenesc pentru introducerea acestuia în circuitul turistic. În paralel vor fi finalizate și  lucrările exterioare în curtea Căminului Cultural din sat. Palatul de la Sâmbăta de Sus este legat de familia brâncovenilor,  la 11 martie 1654,  vornicul Preda Brâncoveanu primește  de la Susana Lorantfi, văduva principelui maghiar Gheorghe Rakoczi, o moșie la Sâmbăta de Sus, drept garanție pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase. Așa a intrat  moșia în posesia boierului muntean care a construit aici un conac și  o biserică din lemn. Când a fost instalat principe Mihail Apaffy, acesta confiscă moșia. În anul 1701, domnitorul Constantin Brâncoveanu, nepot al lui Preda Brâncoveanu, reușește să ia această moșie ca ,,drept de refugiu pentru sine și familia sa, în caz de nevoie“. Astfel conacul lui Preda Brâncoveanu este  transformat în palat domnesc, iar în locul bisericii de lemn este construită o mănăstire din piatră și cărămidă. Astăzi, se mai păstrează din vechiul conac doar poarta de intrare, o poartă monumentală din piatră. După moartea lui Constantin Brâncoveanu,  domeniul de la Sâmbăta de Sus este  amanetat unui negustor din Sibiu, Dumitru Marcu. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele. Abia la începutul secolului XIX, în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu readuce moșia la viață, construind la vreo 200 de metri de vechea reşedinţă brâncovenească un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania.   La reforma agrară din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moşia din proprietatea Bisericii Greco-Catolice unde ajunsese la 1835 în proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat în întregime, iar în 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară. După 1948, domeniul a fost naționalizat de comuniști, iar în anii ’70, palatul a intrat în proprietatea Întreprinderii Agricole de Stat, fiind transformat în depozit de fructe, ajungând într-o stare avansată de degradare.  Printr-o hotărâre de consiliu, în 2006, autoritățile locale au încheiat un parteneriat cu o firmă privată căreia i-a fost concesionat domeniul pentru 49 de ani, castelul fiind restaurant. După ce firma a intrat  în insolvență a fost oprită și restaurarea palatului. De doi ani, castelul a revenit în proprietatea primăriei.

 Clădiri reabilitate

Primăria Sâmbăta de Sus intenționează să se ocupe de clădirile aflate în proprietatea comunei. Printre investițiile ce vor fi derulate în acest an sunt și cele legate de modernizarea clădirilor școlii,  sediului primăriei sau a fostului CAP. ,,Vrem să identificăm surse de finanțare pentru proiectele:  Canalizare în sat Stațiunea Climaterică Sâmbăta, asfaltarea DC 77 (calea Voivodenilor), asfaltarea drumurilor care nu au fost cuprinse în proiectul depus la AFIR și pentru lucrări de reparații ale drumurilor din comună“ a adăugat primarul comunei, Nicolae Morariu.

 

Exit mobile version