Cântări bisericeşti, un public numeros, costume populare specifice satelor din Ţara Făgăraşului, sunet de toacă şi o frumoasă paradă a portului popular. Au fost ingredientele Festivalului de cântări religioase ,,Buna Vestire“ de la Viştea de Sus, care s-a desfăşurat duminică, 23 martie 2025, începând cu ora 13.30. Ediţia a XVI-a a festivalului a fost organizată de Biserica ortodoxă cu hramul ,,Buna Vestire” din Viştea de Sus, Consiliul Local şi Primăria Viştea de Jos şi de comunitatea locală. După liturghia de la biserică oficiată de preotul paroh Marian Antinie şi preotul pensionar Marcel Ivaşcu, participanţii au pornit în paradă spre căminul cultural unde s-a desfăşurat festivalul propriu zis. Invitaţii şi participanţii şi-au etalat frumoasele costume populare într-o paradă tradiţională organizată pe traseul de la biserică la căminul cultural. Culoare şi strălucire a însemnat parada acestui port popular păstrat peste vremi. Sunetul de toacă a însoţit alaiul costumelor populare. În faţa căminului cultural s-a imortalizat momentul începerii festivalului de pricesne.
Pr. Marian Antinie: ,,Este o zi binecuvântată pentru parohia noastră“
Deschiderea festivalului a aparţinut preotului paroh Marian Antinie de la Viştea de Sus, protopopului de Ţara Făgăraşului, pr. Iulian David şi primarului comunei Viştea, Florin Ioani.
- ,,Este o zi binecuvântată pentru parohia noastră, festivalul de cântări bisericeşti ,,Buna Vestire“ a ajuns la ediţia a XVI-a şi este dedicat sfinţilor canonizaţi în acest an de Biserica Ortodoxă Română, Sf. Arsenie Boca şi Sf. Serafim de la Sâmbăta“ a spus pr. Marian Antinie.
- ,,Buna Vestire“ este pentru noi creştinii o veste bună pentru că în această zi Mântuitorul se zămisleşte pe pământ, iar Maica Domnului spune doar câteva cuvinte: ,,Fie voia Ta“. În comunitatea din Viştea de Sus tradiţia festivalului de cântări bisericeşti a continuat, ajungând la ediţia a XVI-a, aşezând localitatea şi deopotrivă Ţara Făgăraşului pe o hartă a culturii. Muzica bisericească este liturghia de după liturghie, cum se spune. Pentru noi, este o veste bună că au sosit la noi coruri din toată Ţara Făgăraşului pentru a ne aduce vestea cea bună a venirii Mântuitorului în lume“ a spus protopopul orthodox dr Ţara Făgăraşului, pr. Iulian David.
- ,,Acest festival se organizează în fiecare an în preajma praznicului ,,Buna Vestire“ şi ne bucurăm că am reuşit să ne întâlnim şi în 2025, la Viştea de Sus, pentru a sărbători prin cântări bisericeşti Vestea cea bună a venirii Mântuitorului în lume. Participă 11 coruri bisericeşti din Ţara Făgăraşului, unul fiind de la Turnu Roşu, acolo unde era vechea graniţă a Ţării Făgăraşului. Corurile participante sunt ale comunităţilor locale, ale parohiilor, nu sunt coruri profesioniste. Este un festival al spiritualităţii organizat de parohia şi comunitatea din Viştea de Sus, primăria fiind un organizator secundar“ a declarat Florin Ioani, primarul comunei Viştea.
11 coruri au urcat pe scenă
Festivalul a fost prezentat de prof. Mariana Şandru, fiică a comunei, un iubitor al tradiţiilor locale.
- ,,Ediţia din acest an este dedicată celor doi sfinţi din Ţara Făgăraşului, canonizaţi în acest an şi foarte iubiţi de făgărăşeni. Sfântul Arsenie Boca şi Sfântul Serafim cel Bun de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Voi avea ajutoare, tineri credincioşi din comunitate care sper că vor duce mai departe tradiţia acestui festival. Ei vor prezenta biografiile sfinţilor noştri“ a spus Mariana Şandru.
Au urcat pe scenă 11 coruri care au interpretat fiecare câte două pricesne. Deşi sunt coruri parohiale au încântat prin interpretarea lor deosebită publicul numeros prezent în sală. În public a fost prezent şi Gheorghe Tabără, fostul primar al comunei Viştea, iniţiatorul acestui festival.
- Corul Armonia de la biserica cu hramul ,,Sf. Ilie“ din Victoria: Ţie se cuvine cântare şi Ridicat-am ochii mei. Un cor mixt care a interpretat pricesnele pe patru voci.
- Corul Sâmbăta de Sus al bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului“: Ochii Maicii Domnului şi Maica Domnului.
- Corul din Arpaşu de Sus al bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului“: Drumul crucii şi Măicuţă sfântă.
- Corul din Lisa al bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului: Aşa grăieşte Domnul slavei şi Ţie Maică-ţi cer, conducător Mia Greavu.
- Corul din Viştea de Sus al bisericii cu hramul ,,Buna Vestire“: Maica cerului şi Isuse viaţa mea, conducător Meternă Elena.
- Corul din Beclean al bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului“: O Marie sfântă şi A bătut la uşă cineva.
- Corul din Drăguş al bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului“: Fericirile şi Lacrimi mari îţi curg pe faţă, conducător Codrea Elena.
- Grupul ccoral Ortodoxia din Calbor al bisericii cu hramul ,,Sf. Nicolae“: Blândul păstor şi Ţie Maică-ţi cer, dirijor pr. Florin Popa.
- Corul din Viştea de Jos al bisericii cu hramul ,,Înălţarea Domnului“: Sfântă Marie şi Calea crucii, conducător Capră Maria.
- Corul din Turnu Roşu al bisericii cu hramul ,,Sf. Nicolae“: Veniţi creştini la rugăciune şi Ceata creştinilor.
- Corul din Şinca Nouă al bisericii cu hramul ,,Sf. Nicolae“: Robii Domnului şi O Maică dulce-a vieţii mele.
Organizatorii au pregătit pentru participanţi diplome şi câte o gustare de post. În sala de mese s-au servit sarmale de post, sniţele de ciuperci şi cozonac de post, preparate servite de o echipă format din loalnicii din Viştea de Sus coordonaţi de Cristina Fogoroş de la Gal Sâmbăta de Sus. (Lucia BAKI)
