,,O seară cu rost -cuvânt și muzică pentru suflet la Părău” este evenimentul cultural organizat de Primăria Părău care va aduce în prim-plan întâlnirea dintre cuvântul ziditor și muzica ce înalță sufletul. Se va desfășura la Părău, sâmbătă, 19 iulie a.c., când în fața comunității vor ajunge invitați speciali. Părintele Constantin Necula, una dintre cele mai respectate voci ale Bisericii Ortodoxe Române, cunoscut pentru discursurile sale vii, accesibile și pline de substanță, care ating inima publicului de toate vârstele. Pe scenă va urca Cvintetul Anatoly, o formație de muzicieni rafinați care vor aduce un moment muzical de excepție, contribuind la crearea unei atmosfere calde, sensibile și profund umane. Evenimentul va fi completat de violoncelistul Adrian Naidin care este recunoscut pentru abordarea sa muzicală care combină elemente de muzică clasică, jazz și folclor românesc, creând un stil propriu și inovator fiind apreciat pentru expresivitatea și originalitatea interpretărilor sale. Evenimentul va începe la ora 17.00, la căminul cultural din Părău, cu recitalul Cvintetului Anatoly. Proiectul cultural este finanțat de Consiliul Județean Brașov și Primăria Părău.
- ,,Dorim să oferim comunității din Părău nu doar un eveniment artistic, ci o experiență care zidește și aduce împreună, într-un timp în care liniștea interioară și legătura cu valorile autentice devin tot mai necesare. „O seară cu rost -cuvânt si muzică pentru suflet la Părău” este o invitație la reflecție, comuniune și bucurie, o seară în care sufletul va fi hrănit prin cuvânt, iar inima va vibra în acordurile muzicii alese“ a precizat Ovidiu Ovesea, primarul comunei Părău.
Comuna Părău se află într-o zonă rurală în care accesul la evenimente culturale și spirituale de calitate este limitat. Iar într-un context social dominat de migrație, izolare și schimbări rapide, este important ca oamenii să aibă parte de repere autentice. Prezența Părintelui Constantin Necula este o bună oportunitate de a apropia comunitatea locală de teme fundamentale precum credința, sensul vieții, educația și empatia. De asemenea, concertul Cvintetului Anatoly și cel al violocelistului Adrian Naidin vor oferi o experiență muzicală rar întâlnită în mediul rural.
- ,,Prin acest proiect, ne propunem să combatem lipsa de acces la cultură, să consolidăm legăturile comunitare și să oferim tinerilor un exemplu de eveniment cu „rost”, care îmbină tradiția cu modernitatea într-un mod inspirațional. Prin urmare acest proiect este necesar pentru revitalizarea vieții culturale și spirituale a comunei Părău, oferind o platformă de dialog, reflecție și apropiere între oameni“ a adăugat primarul Ovidiu Ovesea.
Tradiții și obiceiuri din comuna Părău, păstrate peste timp
Părău este comuna cu vechi tradiții care, din fericire, s-au păstrat peste vremi și aduse în actualitate. Obiceiul Foșnicului se păstrează și astăzi la Părău și Veneția de Jos. Ceata de feciori cu colindele și jocul în vatra satului se organizează an de an în satele comunei, Ceata de feciori de la Veneția de Jos fiind și temă de cercetare pentru etnografi. Obiceiul Plugarului de la Veneția de Jos a dus renumele satului și peste granițe. Tot în satele comunei a fost reînviat obiceiul șezătorilor pentru a nu se pierde în negura timpului. În ultimii ani s-au organizat evenimente precum ,,Fiii satului“, ,,Balul portului popular“, ,,Balul vânătorilor“, ,,Off The Grid“, ,,Ziua recoltei“ sau ,,Brunch“ menite să marcheze anumite sărbători mai vechi, dar și să invite comunitatea la socializare, distracție și comunicare. În anul 2024 s-a organizat ,,Caravana Filmului Românesc – Cartea și Filmul“ în satele comunei, eveniment întins pe parcursul a trei zile, care a adus filmul și cartea de calitate acasă la localnici. La Veneția s-a organizat competiția off-road ,,GPS Adventure Trophy“. Pentru păstrarea vechilor tradiții s-a organizat ansamblul folcloric ,,Florile Părăului“ care participă la evenimentele culturale și la schimburi de experiență cu alte ansambluri folclorice.
Comuna cu peșteri și izvoare minerale
Comuna Părău a fost ȋnființată, ȋn actuala formă administrativă, ȋn anul 1968 și se compune din patru sate Grid, Părău, Veneția de Jos și Veneția de Sus, fiecare atestat documentar cu secole în urmă. Este comuna ce administrează satul natal al fostului om de știință și doctor în medicină Emil Pușcariu, Veneția de jos. Este o comună cu 2220 locuitori, cu terenuri agricole în intravilan și extravilan întinse pe o suprafață de peste 11.000 hectare. Comuna este cunoscută prin câteva obiective turistice precum Biserica Ortodoxă din satul Părău, a doua ca ȋnălțime din judetul Brasov, după Biserica Neagră; Biserica Ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Veneția de Jos edificată la 1790; Biserica Ortodoxă cu hramul „Cuvioasa Parascheva” din satul Veneția de Sus veche din secolul al XVIII-lea, Băile din Veneția de Jos renumite prin calitățile balneare, Casa Boierului Comanici, monument isotic ce datează din sec XVII ce a apartinut unei ilustre familii de boieri locali, fiind restaurată de urași în anul 2022,peșteriledela Veneția de Sus. ,,Trecutul și prezentul comunei Părău ne demonstrează constantul interes al locuitorilor săi, indiferent de apartenentă etnică sau religioasă, pentru cultivarea unei atmosfere favorabile construirii unei comune prospere. Tocmai de aceea dezvoltarea comunității locale reprezintă o provocare și o prioritate pentru conducerea acesteia, fie Executiv sau Legislativ“ precizează Ovidiu Ovesea, primarul comunei.
Băile de la Veneția de Jos
Vechile izvoare minerale, care acum sunt acoperite de nămol, se găsesc cam la 3 km de centrul localității Veneția de Jos, într-un şes înconjurat de dealuri împădurite. Locul poartă şi azi denumirea ,,La băi” şi se învecinează cu o poiană de pini, fagi şi brazi numită ,,Piscul Dadi”. Sătenii spun că apele de la aceste izvoare, dar şi nămolul sunt o mină de aur pentru sănătate. În urmă cu ani, oamenii locului foloseau aceste resurse pentru a-şi domoli durerile de oase. Vârstnicii îşi amintesc de băile care au funcţionat între dealuri şi care atrăgeau oameni din toată ţara. Băile Veneţia de Jos au fost amenajate de statul austro-ungar pe la 1890. Aveau două bazine de piatră tencuite şi pardosite cu lemn de stejar perforat prin care izvora apa minerală care degaja gaze naturale. Un bazin avea 48 mp, iar altul 60 mp. Existau 24 de cabine tip vestiar, o cabană cu 2 camere şi un bufet. În apropierea bazinelor se afla baza de tratament cu 9 cabine în care se aflau căzi de baie. Pentru baza de tratament apa se încălzea la foc de lemne într-un cazan din fontă de 1000 l, care era zidit. Monografiile vechi îl amintesc şi pe un meşter Vince Hoffmann, care ar fi reamenajat zona prin 1923. Terenul cu cele şase izvoare se întinde pe vreo 2 ha şi se află astăzi în proprietatea Primăriei Părău. Aşa cum arată un vechi buletin de analiză al apei din izvoare, aceasta ar fi sărată, sulfuroasă, bogată în potasiu şi magneziu. Izvoarele curg şi astăzi, iar apa ajunge în pârâul ,,Sărata”, care se varsă în Olt. Se spune că apa provenită de la miraculoasele izvoare vindecă afecţiuni ale rinichilor, ale tubului digestiv, stomac, ale aparatului locomotor. Un buletin de analize din 1955 parafat de Institutul Balneologic Bucureşti stipula că apa este ,, cloruro-bicarbonată sodică-calcică-magnezică-hipotonă-atermală”. (Lucia BAKI)
.
