Palatul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus își așteaptă vizitatorii într-un ambient total diferit, îngrijit și pus în evidență. Primăria Sâmbăta de Sus, proprietarul actual al castelului, a reușit să amenajeze grădina și exteriorul monumentului. Dacă vizitați Țara Făgărașului, un obiectiv care nu trebuie ratat este Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, amplasat chiar în vatra satului.
- ,,Noi am crezut mereu că zestrea culturală deosebita lăsată moștenire nouă de către iluștrii noștri înaintași merită să fie îngrijită și pusă în valoare dar, de-a lungul anilor, am avut mereu alte priorități. Castelul Brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus este mândria noastră de a fi urmașii Brâncovenilor și era păcat să lăsăm o moștenire culturală deosebită în paragină și degradare. Astăzi putem indica oricui întreabă, fără să ne rușinăm, strada care duce la Castel pentru că acum poate să fie vizitat ( momentan doar pe exterior ) de cei care doresc să petreacă câteva momente întorcându-se în timp ca să se bucure de priveliștea fermecătoare și de liniștea unei epoci de mult apuse. Drumul a fost destul de lung și nu a fost ușor, de la rezolvarea problemelor juridice și până la o muncă voluntară consistentă, tot acest parcurs a fost făcut ca să redăm strălucirea de altădată unei clădiri care nu merita să rămână în degradare și uitare. Cu resurse financiare puține și cu multă muncă avem rezultatul pe care, dacă o să treceți prin apropiere, o să-l vedeți. Mulțumesc tuturor celor care au contribuit într-un fel sau în altul la visul nostru de a reda colectivității și de a pune în circuitul turistic un monument cultural deosebit“ spune Nicolae Morariu, primarul comunei Sâmbăta de Sus.
Istoria palatului de la Sâmbăta de Sus
Palatul de la Sâmbăta de Sus este legat de familia brâncovenilor care era foarte atașată de zona Făgărașului. La 11 martie 1654, vornicul Preda Brâncoveanu primește de la Susana Lorantfi, văduva principelui maghiar Gheorghe Rakoczi, o moșie la Sâmbăta de Sus, drept garanție pentru o sumă de bani pe care i-o împrumutase. Așa a intrat moșia în posesia boierului muntean care a construit aici un conac și o biserică din lemn. Când a fost instalat principe Mihail Apaffy, acesta confiscă moșia. În anul 1701, domnitorul Constantin Brâncoveanu, nepot al lui Preda Brâncoveanu, reușește să ia această moșie ca ,,drept de refugiu pentru sine și familia sa, în caz de nevoie“. Astfel conacul lui Preda Brâncoveanu este transformat în palat domnesc, iar în locul bisericii de lemn este construită o mănăstire din piatră și cărămidă. Astăzi, se mai păstrează din vechiul conac doar poarta de intrare, o poartă monumentală din piatră. Se presupune că ar fi fost ultimul dintre palatele construite de domnitor, arhitectura sa fiind asemănătoare cu palatele brâncovenești Mogoșoaia și Potlogi. După moartea lui Constantin Brâncoveanu, domeniul de la Sâmbăta de Sus este amanetat unui negustor din Sibiu, Dumitru Marcu. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele. Abia la începutul secolului XIX, în anul 1801, banul Grigore Brâncoveanu readuce moșia la viață, construind la vreo 200 de metri de vechea reşedinţă brâncovenească un castel în stil baroc târziu, caracteristic pentru Transilvania, la construcția căruia utilizează elemente decorative din vechiul palat. Din testamentul banului Grigore Brâncoveanu reiese că ansamblul de la Sâmbăta de Sus era compus din palat, clădiri administrative, o fabrică de coniac, două mori şi grădini. La reforma agrară din 1922, domeniul a fost expropriat, iar Ministerul Domeniilor a trecut moşia din proprietatea Bisericii Greco-Catolice unde ajunsese la 1835 în proprietatea Mitropoliei din Sibiu. Palatul a fost renovat în întregime, iar în 24 iunie 1925, a fost inaugurat aici un centru de recreere pentru artişti şi scriitori. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară. După 1948, domeniul a fost naționalizat de comuniști, iar în anii ’70, palatul a intrat în proprietatea Întreprinderii Agricole de Stat, fiind transformat în depozit de fructe, destinație pe care a avut-o până în anii ’90. În această perioadă, castelul a ajuns într-o stare avansată de dregradare. Totuși, Ministerul Culturii a inițiat un proiect de cercetare, restaurare și consolidare, palatul urmând să devină casă de odihnă pentru oameni de cultură, dar din lipsă de fonduri proiectul a fost încredințat primăriei locale. Printr-o hotărâre de consiliu, în 2006, autoritățile locale au încheiat un parteneriat cu o firmă privată căreia i-a fost concesionat domeniul pentru 49 de ani cu o redevență anuală de 10.000 euro. La nivelul anului 2010, castelul se asemăna cu cel din vremea Brâncovenilor și era redat circuitului turistic. Dar lucrurile nu au mai continuat în această direcție. Firma a intrat în insolvență și nu a mai continuat reamenajarea palatului. N-a plătit nici redevența pentru niciun an în care concesionase castelul, ajungând la o datorie de peste 600.000 lei. Primăria Sâmbăta de Sus nu s-a mai uitat vreme de un deceniu spre acest monument istoric, lăsându-l la voia întâmplării. S-a înscris însă la masa credală a firmei concesionare și a recuperat peste 100.000 de lei din creanță. Și atât. Castelul este monument istoric sub codul LMI: BV-II-a-A-11815 cu denumirea ,,Ansamblul palatului Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, sec. XVIII – XIX“.
Foto: Primăria Sâmbăta de Sus











































