Când istoricul Nicolae Iorga trecea spre Sibiu, se oprea la Făgăraș unde vizita doar trei obiective locale. Poposea la Biserica ,,Sf. Nicolae“, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, la Cetatea Făgăraș și apoi la Liceul ,,Radu Negru. La ani distanță, sfaturile marelui istoric român privind conservarea și protecția bisericii monument istoric, consemnate de altfel în scrierile sale, sunt mai actuale ca oricând.
Biserica ,,Sfântul Nicolae“ din Făgăraș, monument istoric, are nevoie urgent de lucrări de restaurare la acoperiș și la ziduri care sunt afectate de infiltrațiile de apă. Preoții parohi apelează la donații pentru a salva ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu. Biserica „Sfântul Nicolae“ este cel mai vechi lăcaş de cult din Făgăraş, datând din 1698. Așa cum prezintă preotul Marcel Dobre istoricul bisericii, credincioşii ortodocşi din Făgăraş avuseseră o biserică veche, însă aceasta a ars. Timp de 40 de ani ei nu au avut un lăcaş de cult şi erau nevoiţi să meargă în satele învecinate la slujbe, pentru că stăpânirea austro-ungară nu le-a dat aprobare să zidească o biserică ortodoxă. ,,S-au hotărât să apeleze şi la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, cunoscut pentru dragostea sa faţă de Biserică. Acesta, sensibil la cererea românilor din Făgăraş, s-a hotărât să-i ajute şi să le construiască o biserică. Deasupra uşii de intrare în pronaos se află o pisanie, cu slove săpate în piatră şi cu stema Ţării Româneşti, care ne spune că cel care a ctitorit această biserică închinată Sfântului Nicolae este domnitorul Constantin Brâncoveanu, iar biserica a fost construită în 1698, al zecelea de domnie al voievodului. Faţadele evidenţiază doua brâie caracteristice acestui stil, la fel şi cornişele de sub streaşină, realizate în cărămidă aparentă. Pridvorul deschis este înconjurat de zece coloane octogonale. Şi clopotniţa are formă octogonală şi se află deasupra naosului. Cupolele sunt în număr de trei, din cărămidă şi de forma semisferică. Caracteristice pentru stilul brâncovenesc sunt şi cele şapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată ca şi ancadramentul uşii, aceasta păstrată în forma sa originală. Iconostasul bisericii “Sf.Nicolae” este cel original, sculptat cu deosebită măiestrie în lemn de stejar, în acelaşi stil brâncovenesc şi a fost poleit cu foiţă de aur. Pictura lui a fost realizată, aşa cum o dovedesc inscripţiile păstrate, de zugravul Preda din Câmpulung. Anul 1723 a fost unul greu încercat pentru închinătorii bisericii brâncoveneşti, pentru că locaşul de cult a fost luat cu forţa şi dat în folosinţa credincioşilor greco-catolici. Astfel această biserică a rămas în folosinţa greco-catolicilor vreme de peste 200 de ani, iar credincioşii ortodocşi de aici au fost din nou nevoiţi să ia calea altor biserici. Vreme de 14 ani biserica “Sfântul Nicolae” a fost folosită de doi episcopi greco-catolici, Ioan Pataki şi Inochentie Micu Klein, drept catedrală episcopală. Din 1737, când sediul episcopiei unite s-a mutat de la Făgăraş la Blaj, ea a devenit biserică de parohie până în 1948, când a revenit în posesia adevăraţilor destinatari ai ctitorului, credincioşii ortodocşi“ a prezentat pr. Marcel Dobre. Între anii 1994-1998 s-a realizat restaurarea şi recondiţionarea picturii bisericii, înnegrită de veacuri de pictorii restauratori Virginia Videa şi Gheorghe Zaharia, continuând cu restaurarea iconostasului de către pictorul Dorin Handrea din Bucureşti.
Parcare de 100.000 euro
Dacă pentru singura biserică monument istoric din Făgăraș nu se găsesc bani pentru lucrări, Protopopiatului Ortodox din Făgăraș are bani pentru amenajarea unei parcări la costuri de 100.000 de euro. Lângă sediul Protopopiatului, pe o suprafață de teren de 3.700 mp, se va amenaja o parcare cu 87 de locuri. Este planul pe care această instituție îl are pentru perioada următoare. În prezent, proiectul este în curs de autorizare și este derulat printr-o firmă deținută de către Protopopiat, respectiv Pelerini prin Făgăraș SRL. Valoarea estimată a investiției este de 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro) și ar urma să fie implementată pe o parcelă de teren de 3.700 mp. Conform proiectului, vor fi 87 locuri de parcare din care 4 dedicate persoanelor cu dizabilităţi şi 8 locuri prevăzute cu 4 stații de încărcare pentru maşini electrice. Căile de rulare vor fi pavate cu mixtură asfaltică, iar locurile de parcare şi aleile pietonale vor fi amenajate cu pavele din ciment. Accesul şi iesirea din parcare se va face din strada Andrei Mureşanu prin acţionarea unor bariere. (Lucia BAKI)