Consiliul de administrație (CA) de la Fabrica de Pulberi din Făgăraș a fost înscăunat la 28 februarie 2025 pentru o perioadă de 5 ani. Persoanele agreate nu sunt specialiști în domeniul industriei de apărare, ci sinecuri impuse în Adunarea Generală a Acționarilor (Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului 67,46% și Romarm 32,54%). Chiar ministrul Radu Miruță acuză numirile în funcțiile de conducere din companiile de stat pe ,,pile“ și ,,prietenii“. În urmă cu o săptămână a demis 21 de administratori speciali, care deși au încasat indemnizații generoase n-au știut să prezinte un raport de activitate. Darius Georgel Vodă a fost demis de la Fabrica de Pulberi Făgăraș. Când au aterizat prima dată la Fabrica de Pulberi Făgăraș, membrii CA n-au fost interesați de soarta societății, așa cum au spus revoltați salariații, ci de veniturile lor proprii. Și-au propus indemnizații lunare de aproape 20.000 lei, de 12 ori mai mari decât au fost în mandatul precedent. Că doar ei sunt de la București și au susținere. Nu le-a mers. Acum încasează vreo 1.600 lei, deși nu prea dau pe la Făgăraș. Au măsluit și concursul pentru ocuparea funcției de director general, organizând o parodie de interviu pentru a-l înscăuna pe candidatul care stă îngenunchiat în fața lor. Rezultatul concursului este acum contestat.
Dumitru Marin, milițianul ajuns director la Administrația Penitenciarelor
Unul dintre membrii CA de la Fabrica de Pulberi este Dumitru Marin, un fost milițian, pensionat la 10 iulie 2008, când a trecut în rezervă cu gradul de colonel. Deși încasează o pensie militară de 17 ani, a tras sforile pentru a-și arăta influența și priceperea în conducerile direcțiilor din ministere sau din companiile de stat. Dacă urmărim CV-ul său publicat pe site Fabricii de Pulberi Făgăraș, avem descrierea completă a activității sale. Și-a început activitatea în 1977 la UM 0800 din cadrul Ministerului de Interne, la serviciul economico-administrativ și inventarierea patrimoniului. Este încadrat apoi ca instructor sportiv (civil) (01.09.1978-01.06.1984) la U.M. 0673. La 1 iunie 1984 ajunge economist la Direcția Generală a Penitenciarelor, iar la 1 octombrie 1987 devine ofițer operativ în cadrul MI până în 1990. Rămâne în conducerea Penitenciarelor, la serviciul logistic, până în 2001. Urcă în carieră, astfel că în octombrie 2007 îl găsim director general adjunct în Administrația Națională a Penitenciarelor din Ministerul Justiției, funcție pe care o ocupă până în iulie 2008.
Chiolhanurile de la Băile Rodbav
În perioada în care el se afla la conducerea Penitenciarelor s-a parafat și luarea cu japca la Ministerul Justiției, Direcția Penitenciarelor, Băile Rodbav, stațiune ce aparținea comunității din Rodbav. Timp de 8 ani s-au luptat sătenii din Rodbav să-și redobândească proprietatea asupra Băilor Rodbav, dar n-au avut nicio șansă în Justiție, cea care i-a lăsat pe săteni fără băi. Aici se țineau chiolhanurile procurorilor și ale șefilor din Justiție și Direcția Penitenciarelor.
Susținut de Butunoi, șeful DIMA
Dumitru Marian a fost și consilier al directorului general al constructorului de aeronave Romaero, Ionel Daniel Butunoi, cel care era și director la Direcția industriei naționale de apătare (DINA) ce răspundea de cele 15 filiale ale ROMARM, inclusiv Fabrica de Pulberi Făgăraș. Dumitru Marin are o diplomă de licență obținută în 1983 la ASE, (Facultatea de Economia industriei, constructiilor si transporturilor managementul industriei, constructiilor si transporturilor). Înainte de pensie a urmat cursuri postuniversitare în managementul afacerilor, (2001), iar în 2004 obține doctoratul la Universitatea Politehnica Bucuresti.
Cel mai bănos administrator special, demis
Ionel Daniel Butunoi a reușit „performanța” să strângă jumătate de milion de lei, într-un singur an, din salariile de la stat. Ionel Daniel Butunoi este unul dintre „specialii” puşi pe liber de ministrul Economiei, Radu Miruță. Încasa lunar 30.000 de lei brut pentru funcția de administrator special la ROMAERO, funcţie în care a fost numit în februarie anul trecut. Butunoi fusese câteva luni preşedinte al consiliului de administraţie ROMAERO, până când societatea a intrat în insolvenţă. ROMAERO a raportat profit în prima jumătate din 2025, după 13 ani de pierderi, în care a adunat datorii de aproape un miliard de lei. Compania deține 34 de hectare de teren în cea mai scumpă zonă din nordul Capitalei. ROMAERO nu e singura instituţie de stat de la care încasează bani Butunoi. Ca administrator special la Uzina Mecanică Cugir, a primit anul trecut aproape 77.000 de lei. Acelaşi Butunoi este membru în Consiliul de Administraţie ROMARM, de unde a luat indemnizaţii de peste 62.000 de lei în 2024. Tot anul trecut a încasat peste 37.000 de lei ca expert la Autoritatea Naţională De Reglementare în Energie. Însă venitul principal, potrivit declaraţiei de avere, este cel de la Ministerul Economiei, de unde primeşte aproape 250.000 de lei anual, adică peste 20.000 de lei în fiecare lună. În total, Butunoi a câştigat în 2024 aproape jumătate de milion de lei. 36.000 de lei pe lună, adică mai mult de 7.000 de euro. În fiecare lună. Anul acesta, salariul său lunar a mai scăzut. ,,Sunt la Ministerul Economiei, directorul Industriei Naționale de Apărare. Vă dau o poză de pe fluturaș, un director are un venit net de 8.800 de lei. Fac chestiunea asta mai mult din pasiune”, a declarat Daniel Butunoi, administrator special Romaero. Cum a ajuns să câştige atât de la stat? Născut în 1975 în judeţul Galaţi, Butunoi a absolvit Colegiul Naţional de Apărare şi timp de patru ani a fost ofiţer MApN. În 2001 a intrat în afaceri. Firmele sale au acumulat datorii uriaşe şi restanţe de sute de mii de euro către bănci. Aşa că vila sa din Tecuci a fost scoasă la vânzare prin executare silită. „Succesul” din afaceri l-a propulsat în politică. În 2009 a fost consilier de stat la Ministrerul de Interne, iar premierul de la acea vreme, Emil Boc, l-a numit într-un grup de lucru. Între 2012 şi 2020 a fost senator PSD de Galaţi, perioadă în care, printre altele, a condus o comisie parlamentară de anchetă.
Cristina Elena Oprea, pion important în privatizările AVAS
Cristina Elena Oprea este președinta CA de la Fabrica de Pulberi. Deține funcția de șef Resurse Umane în Ministerul Economiei din 2018 până în prezent. Anterior, din 2012, a condus serviciul juridic de la Regia de Transport București. A fost un pion important în AVAS, răspunzând de recuperarea creanțelor. A fost răspunzătoare de punerea în aplicare a sentinței judecătorești privind activitatea FNI, dar și de executările silite înregistrate de AVAS. Se știe ce s-a întâmplat cu fabricile privatizate de AVAS. Au ajuns mormane de fier vechi. Ce s-a recuperat de la cei care au pus pe butuci industria românească? Nimic. Acum, femeia decide la Fabrica de Pulberi, deși își face apariția destul de rar pe platformă.
Mircea Petru Tanțău, veșnic șef în filiale ROMARM
Mircea Petru Tanțău este al treilea membru al CA de la Fabrica de Pulberi. Și el este pensionar. Este director general adjunct la Carfil Brașov din 2018. A fost membru în CA de la Carfil (un mandat), producător de echipamente militare aflat în subordinea Romarm și membru CA la Cugir. A lucrat la Tohan SA din 1988 până în 2012 când a fost numit și director general. Acum este o altă sinecură de la Ministerul Economiei via Fabrica de Pulberi Făgăraș. (Lucia BAKI)