Ariile protejate, parcurile naţionale, biodiversitate și acum zonă de protecție strictă sunt atacuri directe la proprietatea omului. Aceste deziderate bat chiar și prevederile din Constituție care spun că ,,proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“ (art. 44) și art. 136 ,,Proprietatea privată este inviolabilă“. Proprietarii de terenuri, fie ele terenuri arabile, păduri, gl alpin, pășuni, fânețe, din zona Făgărașului habar nu au ce li se pregătește în perioada următoare. Suprafețe întinse din proprietățile lor vor fi incluse în așa zisele ,,zone de protecție strictă“ de către statul român prin Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor, însemnând că intervențiile de orice fel vor fi interzise. Mai pe înțelesul tuturor, în respectivele zone nu mai sunt premise pășunatul, aratul, construcțiile, culturile și chiar accesul va fi interzis. Cu alte cuvinte, pe proprietățiile localnicilor, ale composesoratelor, ale comunelor politice, ale primăriilor vor decide alții. Cum s-a ajuns în această situație?
Licitație cu cântec
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a scos la licitație, la 23 aprilie 2023, serviciile privind ,,Elaborarea studiului pentru ,,identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030“. Prin așa zisa ,,licitație deschisă accelerată“ la data de 16 august 2023 licitația a fost atribuită unei asocieri de firme (CAN1109805), valoarea lucrărilor fiind de 19.741.200 lei, fonduri europene prin PNRR. Aceste servicii de analiză sau consultanță tehnică însemnau: ,,Cartarea și protejarea strictă a pădurilor virgine și cvasi-virgine“. În prezent sunt incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine 72.000 hectare păduri protejate strict. În planul UE privind conservarea buidiversității se stipulează ,,punerea sub protecție strictă a cel puțin o treime din zonele protejate, 10% suprafața terestră și 10% din suprafața marină, inclusiv a tuturor pădurilor primare și seculare care mai există în UE“. O atenție specială se acordă protejării pădurilor primare și de tip ,,old growth“ precum și adoptării unor practici de management forestier de tip ,,close to nature“ se arată în documentul câștigătorului licitației.
Invitația care a dat fiori primarilor
Despre aceste demersuri n-au fost anunțați proprietarii de terenuri. Abia după doi ani, mai precis la începutul acestei luni, firmele desemnate de Ministerul Mediului s-au sinchisit să trimită la primării o invitație, care, așa cum spun primarii, le-a dat fiori. ,,Dacă nu le-a mers cu noi pentru înființarea Parcului Național Munții Făgărașului întrucât munții noștri/proprietățile noastre nu sunt de vânzare, acum vin și le confiscă fără să ne întrebe. Lucrurile nu vor rămâne așa“ spun primarii din zona Făgărașului. Până atunci, aceste firme au lucrat din birou, au întocmit hărți pentru fiecare localitate din județul Brașov în care sunt stabilite zonele care vor deveni ,,arii strict protejate“. O scurtă analiză a acestor hărți arată că suprafețe întinse de teren din extravilan cu gol alpin, pășuni, păduri, teren arabil, grădini sunt marcate în acest fel. N-a scăpat nici intravilanul din unele localități. O astfel de procedură păstorită de statul român blochează dezvoltarea locală, implementarea proiectelor și nu în ultimul rând păstrarea tradițiilor, obiceiurilor și a meșteșugurilor. (Vezi hărțile de mai jos) Primarii făgărășeni s-au mobilizat și vor remite, în termen de 10 zile, o întâmpinare la demersul firmelor care au cartografiat zona Făgărașului. Nu s-au sesizat însă reprezentanții Prefecturii Brașov și cei ai Consiliului Județean Brașov.
Cine a realizat studiul
Licitația pe repede înainte realizată în 2023 de Ministerul Mediului, atunci era ministru liberalul Mircea Fechete, a fost una cu cântec. Aceleași firme care sunt abonate la banul public în cazul ariilor protejate și biodiversității au fost favorizate. În acest caz, cele 5 milioane de euro au fost direcționate către asocierea formată din Pro Biodiversitas SRL al cărui administrator este Burdușel Emilian Aristide, Omnia Development SRL și M&S Ecoproiect SRL. Este cunoscută rețeaua infracțională coordonată de Emilian Burdușel, care, așa cum a descoperit presa, este cercetată de inspectorii antifraudă de la DLAF și procurorii DNA. Aceste autorități analizează afacerile grupului și licitațiile publice câștigate de firmele lui Emilian Burdușel la Romsilva, Ministerul Mediului și Agenția pentru Arii Protejate. Emilian Burdușel se află în centrul atenției autorităților, acesta activând de cel puțin opt ani în apropierea Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Arii Protejate.
Fraude la licitații cu fonduri europene
Autoritățile investighează posibile fraude la licitațiile din bani europeni și suspiciuni de corupție. Emilian Burdușel ar fi avut relații personale foarte apropiate cu fosta șefă a Agenției pentru Arii Protejate, Adi Croitoru. Aceasta a fost numită în funcție de fostul ministru Darius Vâlcov, în timpul guvernării PSD condusă de Viorica Dăncilă, și ar fi rămas în funcție o perioadă datorită sprijinului PNL Bihor și al lui Ilie Bolojan. Grupul de firme controlat de Emilian Burdușel a câștigat licitații de aproximativ 90 de milioane de lei, aproape 20 de milioane de euro, pentru refacerea planurilor de management ale parcurilor și rezervațiilor naturale gestionate de Romsilva. În paralel, Burdușel ar fi urmărit să acceseze bani europeni de la Ministerul Mediului pentru același tip de activități. În timpul mandatului ministrului Mircea Fechet, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a semnat două contracte de finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Suma era destinată actualizării planurilor de management, identificării zonelor de protecție strictă și refacerii habitatelor de pajiști, dar nu a fost niciodată folosită. La renegocierea PNRR, România a renunțat la aceste fonduri după ce ministrul Mediului de la acea vreme, Fechet, și secretarul general al ministerului ar fi vrut, în mod nelegal, să direcționeze banii către Universitatea de Vest din Timișoara sau UBB Cluj, urmând ca ulterior să ajungă la grupul de firme coordonat de Emilian Burdușel. Prin urmare nu este întâmplător faptul că firma M&S Ecoproiect SRL, aflată în asociere cu Omnia Development SRL și Pro Biodiversites SRL a lui Burdușel îl are ca administrator pe Corpade Ciprian Petru, lector la Universitatea Babeș Boliay din Cluj. Consiliul Concurenței a decis că această metodă de contractare a banilor europeni prin universități este ilegală. Ulterior, Emilian Burdusel și rețeaua sa de firme de consultanță au contestat în instanță caietele de sarcini ale licitațiilor, ceea ce a blocat absorbția fondurilor europene. Astfel, România a renunțat la cele 120 de milioane de euro, riscând amenzi mari și o posibilă procedură de infringement din partea UE, cu sancțiuni care pot ajunge la milioane de euro anual.
Banii nu au culoare politică
Fostul ministru Mircea Fechet a atribuit două contracte grupării Burdușel: 19,7 milioane de lei pentru un studiu privind zonele de protecție strictă, câștigat de asocierea PRO BIODIVERSITAS din București (administrator Emilian Aristide Burdușel) – M&S Ecoproiect din Cluj (administrator Corpade Ciprian Petru) și OMNIA Development din București (administrator Oprea Veronica), și 1,97 milioane de lei pentru completarea rețelei Natura 2000, câștigat de OMNIA Development în asociere cu M&S Ecoproiect. Contractele ar fi fost atribuite fără o concurență reală, potrivit presei.
În paralel, acționează Fundația Conservation Carpathia
Aceste ,,afaceri“ ce țintesc munţii, şesul şi dealurile pe modelul altor ţări din lume nu sunt străine de Parcul Naţional Munţii Făgăraşului ce se vrea a fi înființat de către Fundația Conservation Carpathia. Sunt adevărate interese sub umbrela acţiunilor de ,,protejare” a acestor averi naturale cu susţinerea guvernanţilor români. Fundația Conservation Carpathia acționează în voie în zona Munților Făgăraș cu un scop bine stabilit, acapararea munților. De numele acestei fundații sunt legate o serie de proiecte finanțate cu milioane de euro care afectează însă proprietatea localnicilor, cea pe care reprezentanții acesteia susțin că o protejează. La cartografierea zonei Făgărașului a furnizat informații și această fundație. Reamintim acțiunea din 2016, când premierul de atunci, Dacian Cioloș, și-a însușit Memorandumul privind înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Făgăraş alături de Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer și de vice-ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dâncu. Au intervenit pentru blocarea punerii în aplicare a Memorandumului 35 de composesorate, comune politice şi asociaţii, 12 primării locale, Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România- Nostra Silva care au remis o rezoluție Guvernului Cioloș. Memorandumul a fost moșit cu ani în urmă în ,,laboratoarele” unor fundaţii, asociaţii şi srl-uri care au în spate miliardari ai mapamondului. Demersurile prezente sunt copie la indigo cu cele din 2016.
Truda făgărășenilor
Cu multe economii şi cu mari sacrificii, oamenii din Ţara Făgăraşului au cumpărat de la grofi suprafeţe de teren, păşuni, arabil, păduri, gol alpin. Pentru a face faţă plăţilor s-au asociat în composesorate, comune politice şi chiar asociaţiuni mândrindu-se că şi-au readus în proprietate averea străbunilor. Dar nu s-au bucurat prea mult pentru că regimul comunist le-a confiscat tot, iar vreme de 50 de ani au trudit din nou pentru alţii. Chiar dacă ,,alţii” erau semeni de-ai lor, dar dintre aceia care n-au preţuit niciodată proprietatea şi bunul naţional. După 1990 lucrurile păreau că revin la normal, iar proprietatea consfinţită prin legea fundamentată a ţării revine la adevăraţii moştenitori. Legislaţia însă a fost astfel făcută ca proprietatea să fie din nou batjocura unora în defavoarea altora. Cei care n-au avut pământ şi proprietăţi au ajuns să deţină suprafeţe impresionante, iar cei care erau moştenitori de drept n-au primit nimic. Şi-au dat concursul guvernanţi, primari, şefi de la judeţ, şefi de la instituţii publice, șefi de cadastru, care au aplicat legile funciare doar în interesul lor. A apărut astfel o mafie a retrocedărilor care şi-a întins tentaculele la toate nivelurile, de la cel mai mic cătun pănă în Parlament. Nimeni n-a făcut nimic să oprească aceste ilegalităţi. Oamenii şi-au căutat dreptatea în instanţe, procesele derulându-se pe mulți ani fără sentințe definitive. Totuși, retrocedările au atins un nivel de neconceput. A urmat atacul asupra proprietăților prin parcurile și ariile naționale. Întreaga Românie devenea un mare parc național peste proprietățile oamenilor. Acum s-au născocit așa zisele ,,zone strict protejate“ care iau cu japca proprietățile oamenilor. Toate ,,acoperite“ prin directivele UE. (Lucia BAKI)
