Ariile protejate, parcurile naţionale, biodiversitate și acum zonă de protecție strictă sunt atacuri directe la proprietatea omului. Proprietarii de terenuri, fie ele terenuri arabile, păduri, gol alpin, pășuni, fânețe, din zona Făgărașului habar nu au ce li se pregătește. Suprafețe întinse din proprietățile lor vor fi incluse în așa zisele ,,zone de protecție strictă“ de către statul român prin Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor, însemnând că intervențiile de orice fel vor fi interzise. Mai pe înțelesul tuturor, în respectivele zone nu mai sunt premise pășunatul, aratul, construcțiile, investițiile, culturile și chiar accesul va fi interzis. Cu alte cuvinte, pe proprietățiile localnicilor, ale composesoratelor, ale comunelor politice, ale primăriilor vor decide alții. Composesoratele din zona Făgărașului au aflat despre isprava Ministerului Mediului privind proprietățile lor din Monitorul de Făgăraș care a publicat un amplu articol despre studiul realizat în urmă cu doi ani de Ministerul Mediului și care decide pe terenurile proprietatea composesoratelor. Au văzut și hărțile întocmite de firmele plătite de Ministerul Mediului care indicau zonele de protecție strictă. Președinții composesoratelor din zona Făgărașului reunite într-o asociație locală s-au întrunit vineri, 26 septembrie a.c., la căminul cultural din Viștea de Jos pentru a -și apăra proprietățile în fața statului român. ,,Ne așteptam să participle la ședință și primarii din zona Făgărașului pentru a face o adresă comună pe care să o trimitem Ministerului Mediului. Pentru cei din Guvern nu mai contează dreptul la proprietate, dictează pe bunurile noastre. Se încalcă cu bună știință Constituția României. Vom trimite la Ministerul Mediului o întâmpinare pentru a bloca demersul făcut pentru a declara zone de protecție strict terenurile noastre“ au spus președinții composesoratelor din zona Făgărașului.
Un singur primar, dar formal
Deși a participat la întâlnire, primarul comunei Viștea, Florin Ioani, a rămas la discuții doar puțin timp, când și-a expus punctul de vedere în privința acestui studiu. ,,Nu este grav, primăriile au trimis la Prefectura Brașov un punct de vedere bine motivat. Așteptăm răspunsul la adresa noastră. Nu v-am anunțat despre întâlnirea noastră, a primarilor, întrucât așteptam acest răspuns oficial“ a spus Florin Ioani.
Președinții de composesorate au criticat poziția primarilor și faptul că nu au fost anunțați și ei despre studiul care s-a făcut pe terenurile lor. ,,Nu este timp pentru critici, trebuie să fim uniți pentru a bloca acțiunea Ministerului“ aspus Ionel Lazea, șeful Ocolului silvic ,,Pădurile Făgărașului“ care administrează cea mai mare parte a pădurilor acestor composesorate.
A fost prezent și șeful Ocolului silvic Arpaș care aparține de Romsilva. Prin poziția expusă la această întrunire s-a putut lesne vedea că apără acțiunea Ministerului Mediului, așa cum au concluzionat președinții de composesorate. ,,Trebuie să citiți studiul și veți vedea că nu sunt incluse toate terenurile, sunt propuneri…“ a început șeful de ocol de la Arpaș, dar a fost oprit de av. Doina Moga, președintele composesoratului de la Mărgineni, întrebându-l ,,pe cine reprezentați?“.
Proprietarii au adus în discuție acțiunile fundației Conservation Carpathia care, în 2016, pe aceeași linie, a încercat să înființeze Parcul Național Munții Făgăraș folosind proprietățile făgărășenilor. Tot fără să-i întrebe, dar cu sprijinul Ministerului Mediului condus atunci de ministrul Pașca Palmer, premier fiind Dacian Cioloș, USR. ,,Așa a fost și cu zimbrii, i-au adus la noi în zonă, nu ne-am opus, dar acum sunt restricții pe unde sunt zimbrii. Așa va fi și cu aceste zone interzise“ au comentat membrii composesoratelor. La final s-a întocmit o adresă prin care contestă studiul Ministerului Mediului pe care au semnat-o toți președinții celor 45 de composesorate, membre în asociația condusă de Marius Cristea. (Lucia BAKI)
