Site icon Monitorul de Făgăraș

Foto și Video.  Fostul congresman al SUA, Martin R. Hoke, în vizită la Arpașu de Jos. Politicianul își are originile în satul făgărășean. Interviu cu Martin Hoke

 

Arpășenii de Jos și-au dovedit încă odată ospitalitatea și respectul față de istoria locului și de oamenii care au dus numele satului în toate colțurile lumii. Sâmbătă, 4 octombrie a.c., au primit în sat un reprezentant de rang înalt al SUA, pe fostul congresmen  Martin Rossiter Hoke, cu origini, pe linie maternă, la Arpașu de Jos. Fostul politician american a venit însoțit și de sora sa. Hoke a reprezentat statul Ohio în Camera Reprezentanților Statelor Unite. Ajuns la vârsta de 73 de ani a ținut să viziteze România, țara pe care a promovat-o în 1996 pentru a deveni membru în NATO și deopotrivă Arpașu de Jos, locul în care-și are rădăcinile. ,,50% sunt român, bunicul plecând de aici din Arpaș. Se numea Vasu“ spune Martin Hoke.

Întâmpinat cu pâine și sare

Primarul comunei, Ioan Vasile Vasu, împreună cu dr. Gheorghe Ovidiu Șerbu, fii ai Arpașului de Jos,  au organizat o primire specială pentru politicianul american, transformând ziua într-o sărbătoare a satului. La sediul primăriei a fost primită familia Hoke cu pâine și sare, așa cum este obiceiul locului. Primarul comunei a oferit frumoase buchete de flori oaspeților, iar dr. Gheorghe Ovidiu Șerbu a făcut o mică prezentare a comunității, subliniind implicarea politicianului american în susținerea României pentru  integrarea  în NATO de la tribuna congresului american. ,,Am auzit radio  că un politician american amintea de Arpaș și atunci am început să caut. Era 1996. Am aflat că acel congressmen  avea origini în Arpaș. În CL Arpaș am propus să fie cetățean de onoare al comunei și a fost adoptat proiectul meu“ a explicat dr. Gheorghe Ovidiu Șerbu, medicul care a slujit pacienții din comună vreme de 40 de ani.

Cetățean de onoare al comunei Arpaș

A fost surprins Martin Hoke să afle aceste amănunte, dar și mai surprins când primarul comunei i-a înmânat diploma de cetățean de onoare al comunei și placheta simbolică. O plachetă similară a fost oferită Silviei, fiică a satului stabiliă în America de zeci de ani. Au urmat discuții de suflet între participanții la întâlnire. Un localnic stabilit la Sibiu a prezentat câteva fotografii de colecție din anii în care mama politicianului era la Arpaș.

Dansuri tradiționale

De la primărie s-a mers la casa de cultură, unde micii artiști de la ansamblul ,,Comorile Arpașului“ au prezentat o suită de dansuri populare. Ritmul muzicii populare și costumele tradiționale au impresionat oaspeții, care țineau ritmul prin aplauze și mișcări ale picioarelor. Valerica Vasu, 79 de ani, a ținut să prezinte oaspeților albumele familiei sale și portul popular al locului. Au fost imortalizate aceste moment spre aducere aminte. Dr. Gheorghe Ovidiu Șerbu a prezentat istoria satului cu imagini și un discurs de legendă. Reamintim că dr. Șerbu a realizat monografia satului Arpașu de Jos, în două volume, exemplarele fiind oferite gratuit fiecărui localnic.

Popas pe ,,Hudicioară“

Un alt popas a fost pe ,,Hudicioară“ o străduță din sat unde, în urmă cu vreme, a existat casa familiei Vasu în care au locuit bunicii politicianului american.  Hoke a ținut să vadă acest loc și să calce pe urmele înaintașilor lui.   S-a poposit și la bisericile din sat și la cimitir. În biserica veche a fost uimit să vadă panoul cu numele tuturor arpășenilor decedați în  poreclele avute în sat.   Întâlnirea s-a încheiat cu o masă specială la care s-a continuat socializarea.

Istoria satului

,,Vechimea satului Arpaș se pierde în negura timpului. Sunt documente care arată că în jurul anului 105 i.H. era aici o cetate care a fost distrusă de romani, dar au rămas numeroase vestigii care au fost scoase  la lumină printr-un șantier arheologic prin anii 1950 și atestă acest lucru. Prin anii 800 vin aici pecinegii, la Olteț (Beșimbav) și Arpaș erau cele mai mari colonii de pecinegi. De la 1223 sunt multe documente care atestă continuitatea românilor aici și că la venirea ungurilor românii erau proprietar în aceste locuri. Știam de la bunici multe povești despre Arpaș  și am ținut să le scot la lumină, dar și să se certifice prin documente.   Eonomic , Arpașu a zvâgnit în Țara Făgărașului când la 1850 s-a obținut la Viena licență pentru târguri. Se organizau două târguri pe lună și patru târguri pe an de animale. Patru arpășeni conduși de Gheorghe Lupșor, care știa și ungurește, și-au petrecut săptămâni în șir la poarta  împăratului până au obținut aceste licențe,  care nu existau în toată Țara Făgărașului. Arpașu de Jos a fost deosebit până la război pentru că s-a orientat, a construit 3 mori, pod peste Olt, toată populația de peste Olt până la Agnita venea la Arpaș pentru că   nu aveau apă, nu aveau mori.  Am cuprins date despre  migrația peste Ocean,   o listă cu 200 de arpășeni decedați în SUA, cu poreclele lor, cu locul unde au fost înmormântați, persoane născute în America, dar care n-au mai păstrat legătura cu țara, iar după porecla bunicilor au stabilit  legături cu rudele de aici.

Istoria Arpașului nu face parte doar din istoria Țării Făgărașului, ci și din Istoria Neamului Românesc. Dar, nici istoriile (poveștile arpășenilor, de aici sau de peste Ocean) nu sunt lipsite de importanță. Ele au făcut parte din viața multiseculară a acestei comunități  de oameni de ispravă. La 1850 era o populație de 903 persoane, români 826, maghiari 6, sași 1, germane 15, țigani 530… a explicat dr. Gheorghe Ovidiu Șerbu, autorul a două volume a monografiei satului Arpașu de Jos. (Lucia BAKI)

 Interviu cu fostul congresman

Galerie foto

Exit mobile version