Prima investiție utilă călătorilor care urcă în tren din Gara Făgăraș s-a realizat după mai bine de un secol. De acum, făgărășenii nu mai merg în Gara Făgăraș cu scăunele și scărițe pentru a urca în trenuri, CFR Călători înălțând unul dintre peroane cu vreo 30 cm. Așa cum spune șeful de district, Claudiu Gherghinoaica, această lucrare a fost ,,dictată de sus“. Doar între liniile 2 și 3 s-a înălțat peronul, celelalte au rămas în aceeași stare, cu mult sub înălțimea scărilor trenului. Și în haltele de pe ruta Sibiu-Făgăraș este aceeași situație, cu greu urcă în tren călătorii, dar astfel de lucrări nu se vor realiza și în aceste stații.
- ,,Modificăm peronul doar între liniile 2 și 3 din Gara Făgăraș pentru că există un plan pentru niște lucrări de reabilitare a stației. Amenajările viitoare vor fi pentru liniile 1-4 și se va face un peron nou, acoperit, în zona liniilor 3 și 5. Tot atunci se vor reabilita și liniile. Proiectul este aprobat, dar este vorba de fondurile care trebuie deblocate. Doar pentru lucrarea de față, înălțarea peronului cu 30 cm a costat 100.000 lei, în condițiile în care manopera se execută cu salariații regionalei. Au fost dislocați 10 angajați din toată regionala pentru lucrările din Gara Făgăraș. Noi avem multe lucruri ce țin de siguranța circulației. S-a ajuns și la această lucrare, fiind cerută expres de la director. Atunci am lăsat celelalte lucrări și am comasat oameni de la mai multe districte. Nu vom continua lucrarea și în Gara Ucea și nici în haltele de pe traseu, doar aici, la Făgăraș. Va mai fi o reabilitare undeva la Tălmaciu, tot la peron, dar când vom avea bani“ a explicat șeful de district, Claudiu Gherghinoaica.
Tot mai puține trenuri
Circulația treburilor prin Gara Făgăraș nu mai este ce a fost odată. Mai trec pe această rută vreo 10 trenuri de călători și trenurile militare care opresc în halta Voila, având destinația Poligonul Cincu. Șeful de district susține că numărul trenurilor ce trec prin gara din Făgăraș va fi și mai mic.
- ,,Vor rămâne trenurile regio și acceleratul Sibiu-București. Toate celelalte vor fi mutate pe ruta Brașov-Sighișoara“ a explicat Claudiu Gherghinoaica. În Gara Făgăraș erau funcționale 8 linii și două extensii. Acum sunt funcționale liniile 1,2 ,3 celelalte sunt acoperite de bălării ,,Se lucra mult când funcționa Nitramonia, acum dacă mai este câte un tren de la Remat. Lumea preferă microbuzele în loc de tren. Oamenii sunt mai comozi, vor să nu mai aștepte câte o oră după ce termină serviciul și se deplasează cu microbuzele“ a mai spus șeful de district.
Istorie uitată
Nimeni nu mai vorbeşte astăzi despre entuziasmul cu care făgărăşenii au întâmpinat primul tren care intra în Gara Făgăraş. Era 1892. Bucurie mare în toată zona, când primul tren de călători, frumos împodobit, a intrat în Gara Făgăraş. Se inaugura linia ferată Sibiu-Făgăraş, construită din banii oamenilor care nu s-au dat deoparte de la contractarea unui împrumut de un milion de florini pe care să-l restituie în 50 de ani. Ca după alţi câţiva ani, în 1908, să se inaugureze şi linia ferată Făgăraş-Braşov. Prin truda românilor şi saşilor din comitatele Sibiu, Braşov şi Făgăraş se lega astfel centrul ţării de România pe drumul de fier. După un veac, economiile şi munca localnicilor de atunci au fost aruncate în derizoriu. Gara Făgăraş este astăzi o clădire rece şi pustie. Prea puţini călători mai intră în gară.
Urme de steaguri
Pe frontispiciul clădirii flutură în vânt două steaguri. Nişte urme de steaguri, zdrenţuite, cu culori şterse de vreme, care mai amintesc doar de simbolurile României şi Uniunii Europene. Persoanele care aleg totuşi să călătorească cu trenul se declară nemulţumite şi de condiţiile şi de confortul din trenuri. Te sufoci vara în vagoanele care nu au aer condiționat și îngheți iarna întrucât nu este căldură în vagoane. Ministerul Transporturilor şi Regia CFR, forurile care au în stăpânire acest drum de fier, nu par a fi interesaţi de soarta acestui obiectiv pentru a asigura un transport civilizat şi modern pentru călători aşa cum există în ţările partenere din comunitatea europeană. (Lucia BAKI)