Poveștile de viață fac adeseori istoria, iar aceste povești sunt țesute în jurul oamenilor pasionați, dezinteresați de lucruri materiale, funcții sau averi, pentru că acești oameni și-au cunoscut foarte bine țelul în viață. În manualele de istorie și în albume s-au păstrat câteva poze ale Marii Uniri, dar despre autorul acestora s-a vorbit prea puțin. El este din Galtiu, și s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici naționaliști în cel mai bun sens al cuvântului. Samoilă Mârza s-a născut în data de 18 septembrie 1886, în localitatea Galtiu, din comuna Sântimbru, județul Alba. El urmează mai întâi șase clase primare în cadrul ,,Școlii poporale Române Unite” din sat, apoi își continuă studiile la liceul din Alba Iulia. La data de 14 noiembrie el realiza trei fotografii care reproduceau sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar în prezența generalului Boeriu, un erou al armatei române și a lui Iuliu Maniu.
Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri
Samoilă Mârza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, şi-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu. N-a apucat să profeseze prea mult, întrucât a început Primul Război Mondial. Tânărul a fost mobilizat şi trimis pe front, ca militar în armata austro-ungară. Mai bine de trei ani, a fost în serviciul topografic şi fotografic al armatei. Sfârşitul primei conflagraţii mondiale îl găseşte pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena. Aici face trei clişee fotografice care surprind sfinţirea într-o cazarmă militară a primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar. Revenit de pe front, la 1 Decembrie 1918 pleacă la Alba Iulia să fotografieze evenimentele. Clișeele lui ajung célèbre şi dincolo de graniţele ţării. Cu toate acestea, Samoilă Mârza a trăit aproape de panta sărăciei. O dovadă ar fi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto pe care-l avusese şi la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă. În 1928, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de statul român. Chiar și așa, fotograful a trăit modest. În 1966, aparatul cu trepied a fost doritonat chiar de la el de către Anghel Gheorghe, directorul de atunci al Muzeului Național din Alba Iulia, unde se află expus și astăzi. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, când a vizitat Alba Iulia.
Samoilă Mârza deseori îi vizita pe Ana și Ion Gavrilă Ogoranu, Anei îi făcuse și portretul în tinerețe. Dar într-o vreme n-a mai apărut la ușa lor. Ce spunea Ion Gavrilă Ogoranu despre Samoilă Mârza, a rămas tipărit în vol II din seria ,,Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc“.
- ,,Din când în când auzeam de departe, hodorogind pe uliţă, o bicicletă bătrână şi-n curând apărea la noi fotograful Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, (…). Ajunsese rău din punct de vedere material, odată cu decăderea meseriei de fotograf. Din „furnizor al curţii regale”, după ce înainte a avut aceeaşi calitate ca fotograf al curţii imperiale din Viena, a ajuns să-şi caute el clienţii pentru fotografiat. Cât a mai fost în putere se ducea să mai fotografieze nunţile, botezurile şi înmormântările din satele cele mai îndepărtate ale judeţului. Când n-a mai putut, s-a resemnat în sărăcia lui, se împăcase cu soarta, era blând, trăind în apropierea lui Dumnezeu. Din ce-i mai rămăsese alcătuise albume de fotografii ale Unirii, pe care le-a dăruit multor oameni politici, ultimul lui Nicolae Ceauşescu atunci când a fost la Alba-Iulia. Se pare că unii i-au mulţumit, ultimul nu a schiţat un gest de acest fel, dar la faptul că acest om are sau nu ce mânca nu s-a gândit niciunul. După un timp, n-a mai venit pe la noi. Soţia a întrebat de el, dar nu ştia nimeni ce-a făcut; apoi am aflat că a fost găsit într-o burdă rece (casă dărăpănată), mort cine ştie de când. După moartea lui, şi după ce „geniul Carpaţilor” ne-a „redat istoria”, fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând şi în manualele şcolare. Careva a scos chiar o broşură despre viaţa şi activitatea lui. Dar n-a ştiut sau i-a fost ruşine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie şi a murit de foame” scria Ion Gavrilă Ogoranu, eroul Rezistenței Anticomuniste făgărășene.
Samoilă Mârza moare pe 19 decembrie 1967, la 81 de ani. Odihnește în cimitirul ”Maieri” din Alba Iulia. Prin 2003, în Galtiu i s-a ridicat o statuie. Stângaci, sculptorul i-a adăugat și un aparat foto. Cât despre albumul publicat în 1919, astăzi mai există doar trei exemplare pe teritoriul țării. Cel dăruit lui Iuliu Hossu se află la Episcopia Greco-Catolică de la Cluj, cel oferit lui Nicolae Iorga, la Biblioteca Academiei Române, iar cel destinat lui Iuliu Maniu, la Arhivele Naționale. Despre celelalte exemplare nu se mai știe nimic.
Povestea aparatului de fotografiat
Profesorul Traian Mârza, nepotul lui Samoilă Mârza, a povestit pentru ziarul Monitorul de Făgăraș lucruri inedite despre unchiul său. ,,El îi din familie greco-catolică, din Galtiu. O avut dar o natură de artist în el, așa s-a născut, pentru că pasiunea asta l-a determinat să devină vocație de viață. Deși provenea dintr-o familie de țărani, nu era sărac, avea patru hectare de teren dar și-a convins părinții să vândă o pereche de boi, bani cu care și-a cumpărat aparatul de burduf care este expus la Muzeul Național al Unirii. Contrar anumitor istorii, el a avut o determinare să intre în cantina militară, actuala Sală a Unirii dar nu i-a fost permisă intrarea, pentru că nu avea acreditare, acreditat era un sas pe nume Bach, care însă nu era mânat de sentimentul evenimentului și nu era convins că acest sentiment va reuși. Fotograful german nu s-a prezentat la ceremonii, pentru că el nu credea că marele deziderat al nostru se va împlini. Era un sas, așa ca Johannis, care nu avea nici un sentiment pentru români” a relatat prof. Traian Mârza.
Importanța lui Samoilă Mârza nu a fost trecută cu vederea
,,Unchiul (N.R- Samoilă Mârza), a fost frate cu tata. Ei aveau același tată, Ștefan. Mama lui Samoilă, care se numea Ana, a murit iar Ștefan s-a recăsătorit cu Raveca, cu care l-a avut pe Traian, tatăl meu, în anul 1909. Samoilă a finanțat prima frescă a Unirii. El a venit de pe front, cu patru zile înainte de marele eveniment. Erau în total nouă tribune iar el s-a plasat în fața tribunei principale, iar participanții și-au dat seama de importanța lui. Pentru prima dată, participanții nu mai erau păziți de soldați austro-ungari, ci de moți” spune Traian Mârza.
Tricolorul de la 1848 și epopeea albumului Marii Uniri
Profesorul Traian Mârza povestește că moții au venit la Alba Iulia cu steagurile strămoșilor lor din vremea Revoluției de la 1848. ,,Fotografiile au fost băgate într-un album și dăruite episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinalul Iuliu Hossu. După arestarea lui Iuliu Hossu, în anul 1948, albumul a fost păstrat în secret de familia lui Alexandru Borza, întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj. Albumul a fost pus la dispoziția publicului de către fiica lui Alexandru Borza, profesoara Viorica Lascu, una dintre cele mai importante figuri din lumea intelectuală a Clujului. În fotografii apare episcopul ortodox al Caransebeșului, Miron Cristea, și Iuliu Hossu. Într-o poză este Consiliul Dirigent al Transilvaniei condus de Iuliu Maniu, în alta episcopul Hossu care a citit și proclamația Unirii pe Câmpul lui Horia, a treia poză redă steagurile tricolore din fața tribunei oficiale, și în prim plan apar locuitorii Munților Apuseni cu steagurile tricolore păstrate de la 1848 iar în altă poză apare delegația satului Galtiu. Au fost delegații de la Arad, Bistrița, Brașov și Sibiu” a spus Traian Mârza.
Personalitatea lui Samoilă Mârza prin ochii nepotului său
Profesorul doctor Traian Mârza ne-a descris personalitatea unchiului său, creionată în cuvinte vii.
- ,,El era un fel de figură de artist, niciodată nu a fost preocupat de a avea o avere personală. Averea lui principală era fotografia și activitatea de turist pe bicicletă, tot în scopul artei fotografice. Nu a fost căsătorit niciodată. El, când făcea poze, deși mulți îl întrebau cât costă, le răspundea: ,,Di ce mă mai întrebi ca să mi le plătești, că oricum nu ai bani, dar nu mă supăr dacă-mi dai făină de cucuruz, că mie îmi place mămăliga”. Oamenii din Galtiu erau numiți mămăligari, că erau patru mori de apă în sat. Samoilă o avut permanent o stare veselă, nimeni nu l-a văzut niciodată trist sau depresiv. Îi plăceau foarte mult copiii și nu rata niciodată nunți, botezuri și lucruri importante din viața satului. Era mai ales cunoscut datorită replicilor sale pline de umor și când îl întrebau femeile sau fetele tinere din sat dacă ,,nu le ia în chip” (N.R.- să le fotografieze), el le spunea. ,,Prima dată să-ți aduci un covor românesc, că altfel nu te iau”. Când o femeie îi spunea- ,,Acum ai grijă să mă faci faină!”, el îi răspundea: ,,Cum vrei să te fac faină, ori nu vezi că ești urâtă ca noaptea, da așa urâtă cum ești, nu-mi pot lua ochii de pe tine și sigur va ieși un chip frumos cu condiția sa ai un covor frumos în spate”. Îl țin minte tot pe bicicletă de când eram copil, a stat în aceeași casă cu tata, au fost două heiuri în curte. Era o sărbătoare când îl vedeau în sat oamenii”.
Samoilă Mârza a ajuns furnizor al Casei Regale și a imortalizat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni în anul 1919 . La data de 22 octombrie 1922 a fotografiat încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia. S-a stins din viață pe data de 19 decembrie 1967.
Cine este Traian Mârza?
Traian Mârza este un pictor român care a terminat Academia de Artă București, secția pictură, la clasa Conf. Univ. Dr. Horea Paștina, între 1990-1996, apoi Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Blaj- Universitatea Babeș Bolyai și este doctor în Arte Vizuale.
- ,,Am fost profesor de artă plastică la Liceul de Artă din Alba-Iulia, lector asociat la Facultatea de Teologie Greco-Catolică. Prima dată am terminat liceul ,,Horea, Cloșca și Crișan” din Alba-Iulia, secția clasică, adică umană. După facultate am făcut un doctorat în arte vizuale la Timișoara (Universitatea de Vest), teologia la Blaj, master în teologie și un master în drept la Alba-Iulia” spune Traian Mârza.
Domeniile de competență ale pictorului Traian Mârza sunt pictura de șevalet (desen, culoare, compoziție), tehnici și tehnologii ale picturii, pedagogie artistică, manageriat artistic. Deține funcția de președinte al Uniunii Creatorilor Profesioniști, membru al International Association of Art- Association Internationale des Arts Plastique, membru al Societății Regionale de Artă Choisy Le Roi- Franța. Ca distincție deține premiul Lefranc Bourgeois-Thiais, Franța, în anul 1995. În perioada 2001-2003 a deținut și funcția de director adjunct în cadrul Liceului de Muzică și Arte Plastice din Alba Iulia.
