Proiectul de lege Vexler, acela care ar viza ,,combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură“ a fost adoptat de Senat, în forma inițială. Parlamentarii au respins obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan în cererea de reexaminare a actului normativ, transmisă Parlamentului. Decizia finală în acest caz va fi la Camera Deputaților.
Legea are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006. De asemenea, se referă și la modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Acest proiect de lege a fost aspru criticat de români, dar parlamentarii l-au votat tacit pentru a-i face voia parlamentarului Vexler. Odată respinse de Parlament obiecțiile președintelui, proiectul a trecut de Senat chiar de ziua onomastică a inițiatorului.
Închisoare pentru organizații pur românești
Legea prevede închisoare între 3 și 10 ani pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob. Actul normativ se referă și la aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup și prevede și interzicerea unor drepturi.
Alte prevederi din noua lege
Se pedepseşte cu închisoare de la un 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi:
- distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe;
- excepție: dacă fapta este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes publ
Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi promovarea în public a:
- cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
- ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi:
- contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României.
Este interzisă folosirea numelor persoanelor vinovate de genocid, infracțiuni contra umanităţii, crime de război ori a celor care au condus organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe pentru a denumi străzi, parcuri sau alte locuri publice ori organizații.
Promovarea Holocaustului, dar nu și Rezistența Anticomunistă
Președintele Nicușor Dan anunța, în 4 decembrie, că a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică O.U.G. 31/2002 privind combaterea extremismului.
- „Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului. În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice”.
Proiectul a fost iniţiat de preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler. A fost adoptat de Parlament în luna iunie și contestat ulterior la CCR de parlamentari ai AUR, S.O.S. România şi POT. În iulie, a fost contestat și de președintele Nicușor Dan. Curtea a respins ambele sesizări.