Declararea zonelor de strictă protecție continuă să fie cel mai dezbătut subiect în comunitățile locale din zona Făgărașului. Asta după ce proprietarii de terenuri au aflat despre proiectul care se află în implementare la Ministerul Mediului încă din august 2023, respectiv „Identificarea zonelor potențiale de non intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”. Numai că informația a ajuns la ei abia în septembrie 2025, cu trei luni înainte de finalizarea implementării de către firmele care au fost desemnate de Ministerul Mediului. Așa s-au trezit oamenii cu niște hărți care arătau negru pe alb că pe terenurile lor vor decide statul român și UE, sub umbrela ,,biodiversității“. Nu a fost îndeajuns că suportă restricțiile impuse de ariile protejate, acum se mai adaugă și cele stabilite pentru zonele de strictă protecție.
Răspunsul Ministerului și Președinției pentru Monitorul de Făgăraș
Materialul publicat de Monitorul de Făgăraș despre acest subiect a fost remis atât Ministerului Mediului cât și Președintelui României, care au răspuns redacției în termenul legal, acesta fiind atașat acestui articol. Acest răspuns confirmă perioada implementării proiectului care a pus pe jar localnicii din zona Făgărașului, respectiv 16 august 2023- sfârșitul semestrului 2 din 2026. Numai că data finalizării este supusă și ea manipulării ca orice subiect promovat de actuala guvernare, în sensul că se avansează termenul 31 decembrie 2025, dată la care expiră de fapt contractul de prestări servicii în valoare de 23.500.000 lei fără TVA încheiat de Ministerul Mediului cu firmele care implementează proiectul mai sus menționat.
Proiect asumat în fața UE prin PNRR
Ce nu mai știau proprietarii de terenuri, primării, composesorate, persoane fizice, persoane juridice, ocoale silvice, era faptul că acest proiect a fost asumat de România în fața UE prin Programul de Redresare și Reziliență, cel negociat de USR prin Cristian Ghinea cu Uniunea Europeană, și anume ,,Punerea sub protecție strictă a cel puțin o treime din zonele protejate ale UE (10% din suprafața terestă și 10% din suprafața marină) inclusiv a tuturor pădurilor primare și seculare“. Astfel de păduri seculare, virgine, se găsesc doar în România. Și dacă ținem cont de concluzia desprinsă din proiectul ,,S.U.P.E.R.B. – Systemic solutions for upscaling of urgent ecosystem restoration“, finanţat de Comisia Europeană prin programul HORIZON 2020, implementat în România, de cine altcineva decât Fundația Conservation Carpathia (FCC), ,,solurile forestiere din România stochează mai mult carbon decât cele din unele ţări vest-europene, un indicator al valorii și naturalității pădurilor locale. Avem, în ţara noastră, păduri naturale valoroase, cu o evoluţie istorică natural evolutivă în comparaţie cu alte zone mai antropizate ale continentului european” publica FCC.
Fără dezbateri și analize la fața locului
O critică a proprietarilor legată de acest proiect se referă la lipsa dezbaterii și a analizei la fața locului înainte de a se întocmi hărțile pe localități.
- ,,Ne-am trezit cu aceste hărți care, cu siguranță, s-au trasat din birou. Nimeni n-a venit la fața locului să vadă situația reală. Așa au fost incluse în aceste zone părți din poligonul de la Cincu, părți din intravilanul localităților, terenuri care oricum făceau parte din aria protejată Natura 2000. Fiind zonă de strict protecție cum mai ai activitate în poligon? Ca să nu mai punem și dezastrul pe care-l fac aplicațiile și exercițiile militare din poligon. Efectiv se cutremură casele, zici că e prăpădul de pe lume, război în toată regula, avioane, zgomot, zidurile caselor zguduite din temelii. Asta da protecție!“ spun unii primari din zona Făgărașului.
Tot ei mai explică faptul că au început să fie băgați în seamă abia după septembrie 2025, când de fapt se lucra la proiect de doi ani.
- ,,Am trimis memorii și petiții la Ministerul Mediului, dar nu am primit niciun răspuns“ mai spun aceștia.
Consultări cu ,,instituții relevante“
Conform caietului de sarcini, confirmat și în Răspunsul Ministerului, ,,analizarea ariilor naturale protejate declarate la nivel local care se încadrează pentru includerea în zone de protecție strictă și potențialului de mărire a acestor arii, realizarea hărților cu limitele acestora ( activitatea presupune și acțiuni în teren, contactarea autorităților locale, administratorilor, proprietarilor de terenuri, etc)“. Este specificată, în acest sens, o perioadă pentru consultarea celor interesați locali din zonele de protecție propuse, respectiv 1 ianuarie 2024-1 iulie 2025. Până la data limită nu a fost nicio consultare a ,,celor interesați“ din zonele de protecție strictă. Numai că în Răspuns se specifică faptul că ,,au fost realizate consultări în această perioadă în cele 41 de județe unde au fost invitate ,,instituțiile relevante“ care pot sprijini proiectul.
Ce decizii s-au luat în zona Făgărașului
Memoriile proprietarilor din zona Făgărașului au fost susținute de Prefectul Județului, care a avut întâlniri la fața locului.
- ,,Ministerul Mediului, reprezentanții acelei firme care implementează proiectul și reprezentanți de la APM au organizat, în urmă cu vreo două săptămâni, o întâlnire online cu noi. Mulți dintre noi, primarii, composesoratele, persoane fizice nu am reușit să ne logăm pentru a ne spune punctul de vedere. Cei care au reușit au spus răspicat că noi, toți din zona Făgărașului, nu sunt de acord cu declararea zonelor de strictă protecție pe terenurile noastre cuprinse déjà hărțile întocmite“ mai spun primarii făgărășeni.
Pe de altă parte, mai spun primarii, ,,nu vom emite HCL-uri pentru acest subiect, care să valideze proiectul“. S-au desfășurat întâlniri la nivelul comunelor, organizate de unii primari pentru a se obține punctul de vedere al proprietarilor pentru zonele de strict proprietate, care să fie comunicat Ministerului.
- ,,Dacă nu vom da un răspuns, Ministerul va folosi limitele și zonele stabilite inițial, din birou. Prin urmare vom trimite un răspuns, dar termenul este iunie 2026, deci nu ne grăbim“ mai spun proprietarii. (Lucia BAKI)
Hărțile inițiale pe localități
