În Ţara Făgăraşului, s-au păstrat vechi obceiuri de Bobotează. Comunitatea din satul Rucăr sărbătoreşte Boboteaza într-un fel unic. Aici se îmbină slujba religioasă de sfinţire a apei cu vechile tradiţii păstrate până astăzi. Localnicii merg dis de dimineaţă la biserică, la Sfânta Liturghie, după care, participă la ritualul de sfințire a apei care, conform tradiției, se realizează la prima răspântie de uliţe. Sătenii și preotul paroh Silviu Goga vin în alai de la biserică până în locul numit ,,Gura Părăului“ unde se oficiază slujba de sfințire a apei. Apoi s-au botezat monumentul eroilor, apa pârâului din apropiere și enoriașii. Conform tradiției, fiecare localnic și-a adus un ulcior pentru a lua Agheazma Mare acasă, să-i fie utilă pe tot parcursul anului Se spune că Agheazma Mare, apa sfințită la marele praznic, Boboteaza, se păstrează tot anul și are puteri vindecătoare precum Împărtășania. La finalul slujbei, preotul botează fiecare participant.
Ceata de feciori completează ritualul, organizând jocul din ,,Gura părăului”. Feciorii şi fetele sunt îmbrăcaţi în frumoasul port popular specific acestui praznic. Fetele poartă ii cu şinoare şi crătinţe, o ţinută imperială aşa cum este şi praznicul Botezului. Feciorii îşi etalează cămăşile cu coadă încreţită, cioarecii, cheptarele şi frumoasele vâstre împodobite. Pentru ca tinerii să aibă o ținută impecabilă, au intrat în rol mamele care s-au ocupat de costumelele populare și mai apoi de modul în care acestea sunt aranjate și îmbrăcate de tineri. ,,Fecioreasca” ,,Învârtita” şi ,,Haţegana” au răsunat în vatra satului completate de strigăturile feciorilor și fetelor. Jocul de Bobotează este printre ultimele organizate de Ceata de feciori pentru că de Sfântul Ion Ceata se ,,sparge“. Va fi un ritual păstrat peste vremi, care la Rucăr se folosește. În trecut, de Bobotează, sătenii aflau ce nunţi urmează în anul ce abia începea, pentru că feciorii îşi alegeau miresele atunci când le invitau la masă, obicei numit ,,la răci”. Momentele de la obiceiul păstrat de Bobotează au fost imortalizate de localnicii prezenți, părinți, bunici, vecini, oaspeți.
Tradiții păstrate în satele făgărășene
În toate satele din Țara Făgărașului se păstrează tradițiile, iar sătenii le îmbrățișează cu încredere, încurajând tinerii să le ducă mai departe.
- Cel mai impresionant obicei s-a pãstrat la Ucea de Sus. De peste 100 de ani feciorii din Ceatã se scaldã în apa rece a râului.
- La Beclean sau la Grid, este obiceiul ,,crucii din gheatã” care este dusã la râul ce trece prin sat si unde preotul sfinteste apele. În acest an însă lipsește gheața.
- În alte sate feciorii se aruncă după crucea aruncată de preot în râu. Tinerii curajosi cred cu tãrie cã aceasta îi va ocroti tot anul. „Aruncatul în apã dupã cele trei cruci simbolizeazã teologic trei virtuti: credinta, nãdejdea si dragostea. Tinerii înfruntã conditiile neprielnice ale apei din aceastã perioadã, asemenea creştinului care înfruntã necazurile vieţii, în încercarea de a se desãvârsi” explică teologii. (Lucia BAKI)
