Tradițiile făgărășene s-au reunit de praznicul Sfântului Ioan Botezătorul la zidul Cetății medievale de la Făgăraș. Comunitățile locale și-au prezentat într-o frumoasă paradă bogățiile păstrate peste vremi: cetele de feciori, jocul și portul popular, colindele și strigăturile. O audiență numeroasă a asistat încântată la desfășurarea evenimentului organizat de Biserica Ortodoxă. Un număr de 25 de Cete de feciori a participat la manifestare, fiecare însoțite de preoții parohi, de primari și de viceprimari. Feciorii și fetele îmbrăcați în frumoasele costume populare specifice fiecărui sat au asistat la Sfânta Liturghie, după care au colindat. A răsunat Catedrala de la Făgăraș cu hramul ,,Sf. Ioan Botezătorul“ de colindele Cetelor de feciori. Este un obicei unic, fiecare sat își are propriul repertoriu de colinde, iar cetașii l-au învățat de la cei mai bătrâni săteni și-l prezintă cu mândrie și respect atât în cadrul evenimentelor, dar și în Ajunul Nașterii Mântuitorului când trec pragul fiecărei gazde din sat. La Catedrală au fost întâmpinați de protopopul Țării Făgărașului, pr. Iulian David, și de mai mulți preoți. În predica susținută după Sfânta Liturghie, părintele protopop a mulțumit cetașilor pentru prezență și pentru păstrarea tradițiilor. N-a participat, în acest an, la manifestare IPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului. În fața altarului catedralei a fost împodobit un brad încă de la Sf. Nicolae, atunci când s-au organizat Cetele de feciori din sate. În acest an, bradul a fost împodobit de cetașii de la Recea și Berivoi. În anul viitor, așa cum a anunțat părintele protopop, ritualul de împodobire a bradului din catedrală va reveni Cetei de fecori din Șercaia.
Parada Cetelor de feciori
Parada Cetelor de feciori a avut ca punct de plecare catedrala, urmând promenada din jurul Cetății Făgăraș. Apoi, s-a încins jocul. Fiecare ceată a prezentat dansurile populare făgărășene: Învârtita, Hațegana, Purtata, Brâul, Sârba. Participanții prezenți au imortalizat cele mai frumoase imagini cu cetașii atât din timpul paradei, dar și de la joc. Culoare și frumusețe, sunt cuvintele care pot caracteriza evenimentul, făcând excepție trotuarele și promenada necurățate de zăpadă, gheață și apă. Au participat la festival următoarele Cete de feciori: Ucea de Jos, Ucea de Sus, Dejani, Mândra, Sebeșu de Sus, Arpaşul de Jos (judeţul Sibiu), două Cete din Arpaşul de Sus (judeţul Sibiu), Cârțișoara, Şercaia, Șercăița, Vad, Şinca Veche, Beclean, Rodbav, Șoarș, Voivodenii Mici, Cincu, Viștea de Jos, Sâmbăta de Sus, Galați, Recea, Berivoi, Văleni, Racovița. N-au participat la festival toate Cetele de feciori organizate în satele făgărășene, doar 25 din cele 42.
Costume populare unice
Cetașii și fetele poartă costume populare pregătite cu migală de mamele și bunicile lor. Cetașii din Sâmbăta de Sus poartă costume unice, pline de culoare și frumusețe.
- ,,Portul nostru național este format din: cămașă țesută în război, pieptar, șerpar, pantaloni albi. La mâini, peste cămașă, avem mânecuțe colorate. Vâstra se confecționează cu pene de păun și de rândunică, vreo 130-150 de pene. Vâstrulița are mărgelele adăugate de fata cu care face cetașul joc. Mai avem bățul care este împodobit cu ciucuri, 500-1000 de ciucuri“ explică vătaful Cetei de feciori din Sâmbăta de Sus.
Festivalul Cetelor de feciori s-a încheiat cu promisiunea cetașilor de a se revedea și în anul viitor. (Lucia BAKI)
