Toate celulele din organism au nevoie de grăsime – în special colesterol – pentru a menține sănătatea atât a peretelui celular exterior cât și a membranelor care acoperă nucleul, mitocondriile și lizozomii. Este o substanță esențială pentru viață deoarece este o componentă importantă a membranelor plasmadice, un precursor al vitaminei D, esențială în metabolismul calciului, hormonilor sexuali (progesteron, estrogen și testoteron), hormonilor corticoizi (cortizol și aldosteron) și sărurilor biliare. În plus, colesterolul este vital pentru creier care consumă un sfert din tot colesterolul organismului, în special pentru tecile de mielină și buna funcționare a neuronilor și axonilor care permit transmiterea semnalelor. Așadar, ce sens are să împiedicăm organismul să îl producă sau să reducem nivelurile acestuia? Această grăsime este ,,demonizată” în mod absurd. Nu s-a dovedit că un nivel ridicat de cholesterol este dăunător sănătății. Colesterolul ,,diabolic” este o substanță pe care medicina convențională continuă să o considere principala cauză a celor mai temute boli cardiovasculare inclusiv infarctul miocardic și accidentele vasculare cerebrale. Este fals! De fapt, companiile farmaceutice multinaționale vând medicamente pentru scăderea colesterolului, înșelând populațiile de mai bine de 70 de ani. Biologia a infirmat de mult ideea că colesterolul este dăunător sănătății, demonstrând că este esențial pentru viață și că teoria colesterolului ,,bun” și ,rău” este falsă.
Colesterolul, esențial pentru o sănătate bună
Alegoria conform căreia HDL este un fel de ,,mașină de gunoi” și că LDL ,,murdărește” arterele până la punctul de a le ,,înfunda” este incorectă. Există un singur tip de colesterol și este esențial pentru viață. Problema este că această credință este atât de adânc înrădăcinată, chiar și în comunitatea medicală, încât este dificil de explicat rolul benefic al colesterolului și importanța sa crucială pentru buna funcționare a organismului deoarece majoritatea oamenilor îl consideră dăunător. Este esențial ca fiecare celulă din corp să îl producă și să îl stocheze fiind necesar pentru numeroase funcții vitale. Colesterolul este esențial pentru o sănătate bună. Convingerea medicală este atât de ferm stabilită pe când teoriile oficial acceptate de cardiologi și specialiști în medicina vasculară și internă, de principalele agenții de reglementare și de însăși O.M.S. sunt false. Studiile de cercetare medicală și recomandările de sănătate sunt uneori eronate sau părtinitoare. Nu sunt fiabile deoarece sunt supuse unor interese economice sau de altă natură. Asta se întâmplă timp de decenii cu un nutrient atât de esențial pentru viața umană precum colesterolul. Este izbitor faptul că majoritatea oamenilor, inclusiv medicii, încă mai cred că colesterolul alimentar este principalul vinovat în spatele atacurilor de cord și al accidentelor vasculare cerebrale când aceasta este pur și simplu o eroare răspândită pe scară largă de industria farmaceutică și de autoritățile sanitare. Și dacă acest mit persistă se datorează interesului lor financiar, ei fiind cei care l-au creat. Prin urmare, bolile cardiovasculare au fost puse pe seama colesterolului, astfel ca afacerea cu medicamentele care scad colesterolul și a alimentelor cu conținut scăzut de grăsimi să fie profitabilă.
Mitul colesterolului dăunător
Funcția biologică a colesterolului este esențială pentru sănătate în ciuda manipulărilor efectuate de industria alimentară și farmaceutică pentru a ,,valida” ”mitul” conform căruia a avea mai mult de 200 de miligrame pe decilitru de colesterol total în sânge este foarte dăunător. Colesterolul este esențial pentru buna funcționare a creierului și se găsește în cantități mari în sistemul nervos, acoperind nervii și acționând ca un izolator pentru a asigura transmiterea corectă a impulsurilor nervoase. Și mai este ceva: colesterolul are o legătură importantă cu sistemul imunitar (corect este să-l numim sistemul de curățare al organismului).
Excesul de colesterol nu este principala cauză a leziunilor aterosclerotice
Cercetătorul WA Flegel a arătat în ,,Infection and Immunity” că liporoteinele LDL (numite absurd ,,colesterolul rău”) sunt capabile să dezactiveze peste 95% dintre cele mai toxice produse bacteriene, coreland nivelurile scăzute de LDL cu un risc mare de infecții. 25% din colesterolul organismului nostru provine din alimente, iar restul de 75% este sintetizat chiar de organism, în principal de ficat. Aceasta înseamnă că dacă noi consumăm prea multe grăsimi organismul poate pur și simplu contracara excesul producând mai puțin colesterol. Așadar, excesul de colesterol nu este principala cauză a leziunilor aterosclerotice care sunt responsabile pentru infarctele miocardice, accidentele vasculare cerebrale și alte boli cardiovasculare. Dr Jonny Bowden a explicat (printre alți cercetători prestigioși) că sunt patru cauze principale care determină accidentele vasculare cerebrale și bolile cardiovasculare: consumul excesiv de zahăr, stresul, oxidarea și inflamația silențioasă a endoteliului arterelor. Acestea au fost explicate în ,,New England Journal of Medicine” de către Dr Russell Ross. Astfel, dezvoltarea aterosclerozei este influențată de oxidarea lipoproteinelor cu densitate mică ( LDL) iar pentru a reduce acest lucru este necesar să se restricționeze consumul de alimente bogate în zaharuri și prin urmare de carbohidrați rafinați. Se știe că una dintre principalele cauze ale formării ateromului este un nivel ridicat de glucoză în sânge deoarece moleculele de zahăr pot adera la lipoproteine și le pot modifica structura. S-a stabilit că lipoproteinele glicate nu pot transporta colesterolul către neuroni afectând astfel funcția creierului. Mai mult, proteinele glicate, produsul reacțiilor dintre proteine și moleculele de zahăr, au fost asociate cu o creștere cu 60% a formării radicalilor liberi (comparativ cu proteinele neglicozilate). Prin urmare LDL-urile nu sunt dăunătoare decât atunci când se oxidează iar acest lucru este cauzat în principal de excesul de zaharuri inclusiv carbohidrați rafinați.
Inflamația silențioasă este cauzată de dietă
Când arterele se deteriorează și apar răni sau fisuri organismul trimite colesterol și alți nutrienți pentru a le repara. Este un mecanism de apărare în care colesterolul acționează ca un fel de ,,ciment celular” care fie întărește endoteliul fie sigilează micile fisuri deja prezente în artere. Peretele vascular se poate deteriora din cauza lipsei de nutrienți din acea zonă (în principal printre alte ingrediente active vitamina C, lizină și prolină), acțiunii produselor toxice sau din cauza ,,inflamației silențioase”. Inflamația silențioasă nu este cauzată de un microb sau de o leziune, este cauzată în principal de dietă. Inflamația clasică este dureroasă și servește drept avertisment că ceva nu este în regulă în timp ce inflamația silențioasă este nedureroasă și poate fi fatală, iar principala cauză este consumul excesiv de zahăr, nu doar zahărul alb. Este o inflamație care menține o stare de iritabilitate imună permanentă datorită eliberării constante de mesageri proinflamatori. Inflamația în sine nu este negativă. Este un mecanism genetic de apărare și reparare a organismului. Ne protejează într-o lume care este uneori extrem de ostilă. Fără un răspuns inflamator rapid am putea cădea victime ale invaziei microbiene iar rănile nu s-ar vindeca niciodată. Prin urmare inflamația este importantă pentru supraviețuire dar atunci când este constantă în timp poate deteriora organismul în multiple moduri și poate duce la toate bolile cronice.
Consumul excesiv de zahăr dăunează
Legătura dintre inflamație și atacurile de cord, Alzheimer, Parkinson, cancer și multe alte afecțiuni este bine stabilită. Prin urmare, gradul de inflamație și durata acesteia, nu cantitatea de colesterol din sânge este cu adevărat asociată cu bolile cardiovasculare, principala cauză fiind consumul excesiv de zaharuri și prin urmare de carbohidrați rafinați și alte alimente cu indice glicemic ridicat. Aceasta este ceea ce duce la o creștere a nivelului de trigliceride și colesterol LDL, nu de grăsimi. Din păcate majoritatea specialiștilor medicali nu știu aproape nimic despre nutriție și cu atât mai puțin despre nutriția celulară. Dacă studenții la medicină ar fi instruiți în acest domeniu la facultățile de medicină ar știi că este mai bine să recomande acizii grași omega 3 decât statinele mai ales în cazurile de afecțiuni cerebrale. De evitat sunt grăsimile trans deoarece sunt proinflamatoare. Grăsimile saturate (care sunt ”demonizate” ) – departe de a fi dăunătoare sunt cele mai rezistente la oxidare. Nivelul de cortizol este important. Atunci când este ridicat – în principal din cauza stresului cronic – este un semn de hipertensiune arterială și de obicei un exces de glucoză, trigliceride și colesterol în sânge. Un nivel constant, ridicat de cortizol este foarte negativ deoarece indică faptul că inima lucrează mai intens și că arterele și-au pierdut probabil elasticitatea.
Deficitul de vitaminele B6, B9 și B12, cauza bolilor cardiovasculare
Homocisteina este un aminoacid care conține sulf – un produs intermediar al metabolismului metioninei prin intermediul enzimei metionină adenosiltransferază – care dacă nu este metabolizat corect se poate acumula în vasele de sânge crescând riscul de boli cardiovasculare și cerebrovasculare, de la accident vascular cerebral și tromboză până la infarct miocardic, afectând atât structura peretelui vascular cât și sistemul de coagulare. Acest lucru se datorează unui deficit de vitamina B6, B9 și B12, unei probleme renale, hipotiroidismulului sau unei predispoziții genetice. Excesul de homocisteină poate de asemenea deteriora stratul interior al arterelor crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge și a complicațiilor precum infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale și chiar osteoporoza. Aceste trei vitamine B sunt distruse prin mijloace fizice și chimice cum ar fi cele utilizate în procesarea și conservarea alimentelor. Malabsorbția acestor vitamine poate duce la disfuncții enzimatice. Desigur că fumatul, consumul excesiv de cafea, alcoolismul cronic, unele droguri, insuficiența renală cronică sunt alte motive posibile. Celulele endoteliale au capacitatea de a se repara singure.
Dieta mai important decât medicamentele
În principal printr-o schimbare a obiceiurilor, adoptând un stil de viață sănătos. Și farmacologic, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) ajută la relaxarea vaselor de sânge, scăderea tensiunii arteriale și protejarea rinichilor prevenind complicațiile cardiace și cerebrale. Enzima pe care o blochează este o substanță care îngustează arterele. Antioxidanții sunt importanți, în special polifenolii (se găsesc în rodii și fructele de pădure), vitaminele C și E, acizii grași Omega 3. Aceștia acționează prin reducerea daunelor oxidative și promovarea producției de oxid nitric – un vasodilatator. În ceea ce privește dieta, cea mediteraneană este esențială pentru regenerarea endoteliului. Cea mai bună modalitate de a gestiona stresul cronic este prin exerciții fizice, somn suficient, o dietă sănătoasă, practica yoga și meditația. Este timpul să începi să iei în considerare alimentele – mai degrabă – decât medicamentele.
Zaharurile vinovate și de îmbătrânirea organismului
La mijlocul secolului al 20-lea a existat o amplă controversă științifică între cei care susțineau că principala cauză a bolilor cardiovasculare este grăsimea și cei care susțineau că este vorba de zahăr. Dr. Ancel Keys a susținut că vinovată de aceste boli este grăsimea, iar profesorul John Yudkin a arătat că responsabil de bolile cardiovasculare este zahărul. De fapt el a publicat cartea ”Pur, alb și mortal”. Primul grup a câștigat (cel care susținea că grăsimile sunt vinovate) dar astăzi știm că nu este așa. De peste 50 de ani industria zahărului a distorsionat cercetarea științifică pentru a ascunde adevăratul rol al zahărului în bolile cardiovasculare și cerebrovasculare. Consumul excesiv de zahăr este cel care crește nivelul trigliceridelor din sânge și este principala cauză a ”inflamației silențioase”. Simplul fapt că dietele sărace în zahăr și carbohidrați rafinați reduc inflamația și scad nivelurile sanguine de trigliceride, glucoză și insulină și prin urmare rezistența la insulină este o dovadă suficientă. Zaharurile sunt principala cauză a oxidării interne și în consecință a inflamației care duce în cele din urmă la formarea plăcilor aterosclerotice și a bolilor vasculare. Acestea sunt direct responsabile pentru acidificarea organismului și pentru glicare, un fenomen care apare atunci când moleculele lipicioase de zahăr aderă la anumite structuri și se lipesc de locuri unde nu ar trebui să fie. Aceste proteine sunt numite produși finali de glicare avansată (AGE) – cunoscute pentru rolul lor foarte important în îmbătrânirea organismului. Excesul de zahăr joacă un rol cheie în multe boli: boli de inimă, diabet, obezitate, hipertensiune arterială, sindrom metabolic.
Statinele afectează funcția creierului
Statinele prescrise pentru scăderea colesterolului se numără printre cele mai prescrise medicamente și sunt comercializate ca o modalitate de a reduce inflamația generalizată. Dar cercetările arată că acestea afectează negativ funcția creierului și paradoxal pot crește riscul de boli de inimă. Motivul este simplu: creierul are nevoie de colesterol. Este un element esențial pentru funcția neuronală și fundamental pentru structurarea membranelor celulare. În plus, colesterolul este un antioxidant și un precursor al substanțelor care hrănesc creierul. Cel mai important aspect este că colesterolul este un combustibil esențial pentru neuroni. Aceștia depind de moleculele care le furnizează colesterol prin fluxul sanguin iar acestea sunt tocmai lipoproteinele cu densitate mică sau LDL. Este ridicol așadar că proteinelor LDL li se dă denumirea peiorativă de ”colesterol rău”. Dovezile științifice arată că atunci când nivelurile de colesterol sunt scăzute creierul nu funcționează corect iar persoanele sunt predispuse la demență și alte probleme neurologice. Prin urmare este absurd să recomanzi statine pentru a opri producerea de colesterol. Acestea sunt medicamente cu efecte secundare grave. Un grup de oameni de știință olandezi a publicat în ”American Journal of Epidemiology ” o cercetare care demonstrează că nivelurile ridicate de colesterol sunt asociate cu o scădere semnificativă a riscului de a dezvolta boala Parkinson, iar în ”Movement Disorders” s-a arătat că riscurile de a dezvolta boli neurologice este cu 350% mai mare în rândul celor cu niveluri foarte scăzute de colesterol (LDL). Colesterolul este prietenul sănătății nu dușman. (Gherasim Florin – membru al Asociației Internaționale de Medicină Integrată Oncologică și Împotriva Îmbătrânirii, președinte A.S.I.M.I.O.A. pentru România, specialist în recuperare medicală)
