Castorii sunt un pericol pentru natură. Ronțăie de zor tot ce prind pentru hrană, își fac diguri, galerii, sapă cuiburi în malul apelor și rod copacii. Sunt prezenți în apropierea râului Olt cu miile și distrug tot ce le iese în cale, culturi, copaci, malurile râului. În zona Sibiului au făcut ravagii, la fel ca și în zona orașului Sfântu Gheorghe și pe pârâurilor din zona Făgăraș. La Sfântu Gheorghe, județul Covasna, castorii au distrus mai mulți arbori de pe malurile râului Olt. În timp ce unii copaci sunt doborâți, alții sunt roși la bază și stau să cadă.
- „Sunt tot mai mulți. Uitați-vă pe mal câți copaci sunt doborâți. Tot mai mulți. Eu sunt pescar, cunosc râurile astea… Tot mai mulți și tot mai multe distrugeri. Nu e bine”, spune un bărbat.
- ,,Mulți protectori ai castorilor nu înțeleg că acei arbori țin malurile întărite, la orice viitura nu se rupe malul. Și la mine în zonă au ros tot ,malurile s-au surpat, și după prima viitura cursul răului se modifica pentru că nu mai este stabil. Unde râul trece prin sate, acești castori au făcut ,,curățenie” în grădinile cetățenilor. De ce trebuie introdusă o specie nouă de animale într-un habitat, nu înțeleg?“ spune Gherghel Sabin, Podul Olt.
- ,,Pe lângă apă castorii, pe apă cormoranii, în orașe și sate urșii, combinația perfectă“ constată Matei Câmpan, un alt localnic.
Pe pârâul Neagra, între satele Dridif şi Voila, există o colonie de castori. Animalele şi-au construit un baraj care a dus la devierea cursului apei, inundând culturile fermierilor.
- ,,Castorii au format un dig înalt de 1,5 metri, au schimbat cursul pârâului Neagra şi mi-au inundat toată recolta. Mai mult, aceste rozătoarele au ras porţiuni întregi de porumb pentru a forma digul. Prin lanul meu de porumb şi-au format canale, iar recolta este compromisă. De câțiva ani cultura de porumb este distrusă“ s-a plâns Gheorghe Merticaru din Voila.
- ,,Ar fi indicat sa se aminteasca si marile distrugeri facute de castori, care se înmulțesc precum șobolanii. Copacii sunt roși de la tulpină, precum creioanele scoase din ascuțitoare, lanurile de porumb ale oamenilor sunt distruse și ele, coceni întregi sunt roși, iar alții cărați până la vizuinile castorilor, digurile și malurile apelor sunt săpate și găurite, creând breșe ce pot duce la mari probleme. Faptul ca au fost aduse aceste rozătoare la noi, cred că a fost cea mai proastă idée“ afirmă un alt localnic.
Distrug digurile
Anii trecuți, au fost numărate aproximativ 300-400 de familii de castori în Covasna, iar o familie are aproximativ 6-7 membri.
- „Pe cursurile de apă mai mici, îndiguite, castorii își fac galeriile din cursul de apă spre incintă, în jur de 10 metri are această galerie lungime unde își face culcușul. Această distanță, dacă este mai mică decât distanța dintre Pârâu și dig, atunci galeria ajunge până în corpul digului. Având în vedere că are și o dimensiune destul de mare, undeva la 80 de centimetri este diametrul acestor galerii pe care le sapă, prin asta se diminuează stabilitatea digurilor, existând oricând un pericol pentru cedarea acestora”, atrage atenția Laszlo Sandor, director Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna.
Fundația Conservation Carpathia apără castorii
- ,,Și animalele sunt arhitecți. Însă cel mai mare arhitect al naturii este castorul. Așa cum își construiește el barajele, cu migală și trudă, nu o face nimeni la fel de bine. Din 2021, am reușit să reintroducem 24 de castori în Sudul Munților Făgăraș“ publica în 2023, Fundația Conservation Carpathia.
- ,,Proiectul Fundației Conservation Carpathia a început în toamna anului 2021, cu relocarea unei perechi de castori, și a continuat în 2022 și 2023, până acum fiind relocați 35 de castori. Castorul a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai în România, ci și în mare parte a Europei, din cauza că a fost vânat excesiv pentru blană și pentru castoreum, substanța cu care își marchează teritoriile. Castorii sunt o specie cheie în cadrul ecosistemelor naturale fiind supranumiți ingineri ai naturii pentru ingeniozitatea prin care construiesc un mozaic de habitate care rețin apă și extind zonele umede. Astazi, haiducii noștri au fost sa vadă căsuțele lor și ajutați de ghidul nostru fain, Mădălin Mocanu, au învățat multe lucruri despre viața acestora și cât de bine evoluează proiectul de repopulare a zonei“ explica în august 2024, Fundația Conservation Carpathia.
Castorii și zimbrii, beneficii de 27 milioane de euro
Dacă în zona Făgăraș n-au existat zimbri, de peste 4 ani aceste animale au completat fauna existentă. Și castorii domină apele, făcând pagube enorme proprietăților localnicilor. Fundația Conservation Carpathia este în spate printr-un proiect de 27 milioane de euro. Proiectul gigant LIFE18 NAT/RO/001082, cu un buget total de 27.619.867 EURO, din care contribuţia Uniunii Europene este de 9.378.982 EURO, a început încă din 15 iulie 2019, dar n-a fost făcut public.
Ce se voia prin Proiectul LIFE18 NAT/RO/001082
- cumpărarea a cel puţin 3.300 hectare de pădure şi goluri alpine de către Fundaţia Conservation Carpathia
- ,,restabilirea” unei populaţii de 90 castori şi 75 zimbri
- stabilirea unei zone de 80.000 de hectare în care activitarea de vânătoare să fie interzisă
- determinarea comunităţilor locale să sprijine iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş
- identificarea unor zone de conservare şi restaurare pe o suprafaţă de 200.000 hectare.
Castorii de pe râurile făgărăşene
Fundaţia Conservation Carpathia dorea capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaș – Ucea – Viștea – Voila – Beclean – Făgăraș – Șercaia şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului (județul Argeș). A obţinut derogarea de la Minister, aceasta fiind valabilă până la 14 iulie 2024, exact data finalizării proiectului LIFE18 NAT/RO/001082. Proiectul de ordin identifică şi “beneficiarul”, respectiv Fundaţia Conservation Carpathia. Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”, singura instituţie cu experienţă de peste 30 ani în reintroducerea castorului în România, prin adresa 21077 din 17 noiembrie 2020, consemnau următoarele argumente:
- Bazinele superioare ale râurilor de munte din România (destinaţia stabilită de FCC pentru castorii relocaţi) nu sunt considerate habitate optime pentru specia de castor;
- Nu este viabilă şi oportună acţiunea de capturare şi relocare a 70 indivizi din specia castor propusă de Fundaţia Conservation Carpathia, iniţiativă preluată de Ministerul Mediului;
- Nu a fost prezentat un studiu de diagnoză a habitatelor din bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului din care să reiasă că habitatele sunt favorabile speciei Castor fiber;
- Nu a fost prezentat un studiu privind necesitatea repopulării bazinelor superioare ale râurilor menţionate cu specia Castor fiber;
- Nu au fost prezentate acordurile fondurilor cinegetice care gestionează fauna ce se doreşte a fi relocată;
- Nu a fost prezentat acordul administratorului siturilor şi ariilor naturale care se suprapun peste zonele de relocare;
- Nu au fost prezentate studii de impact, inclusiv în zona de capturare, din care să rezulte că scoaterea definitivă a 70 de indivizi din această zonă (dintr-un total estimat de 150 exemplare) nu are un impact semnificativ asupra stării de conservare a speciei;
- Nu s-a dovedit prezenţa istorică a castorului în zona în care se doreşte “repopularea”;